Informație de încredere. Sprijin real.

Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.

Explorează temele

Caută tot →

Sănătate mintală și neurodezvoltare

Afecțiuni neurologice

Articole și ghiduri recomandate

StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Îmbunătățirea procesării imaginii motorii prin priming senzorial pentru optimizarea mersului și a mișcărilor de întoarcere la pacienții cu boala Parkinson care prezintă „înghețarea mersului”: un studiu pilot

Acest studiu pilot a evaluat dacă stimularea senzorială (stimulii vizuali, auditivi sau atenționali) ar putea spori eficacitatea exercițiilor de imaginație motorie la 19 pacienți cu boala Parkinson care prezentau „înghețarea mersului”, pe parcursul a patru ședințe săptămânale. Rezultatele au arătat că imagistica motorie susținută de stimuli auditivi și atenționali a produs îmbunătățiri mai semnificative în ceea ce privește viteza de mers, lungimea pasului și parametrii de întoarcere, comparativ cu imagistica motorie practicată singură, însoțită de îmbunătățiri susținute ale capacității de imagistică și de o reducere a simptomelor de înghețare.

StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Markeri de Inflamație și Permeabilitate Intestinală Asociați cu Caracteristicile Clinice ale Bolii Parkinson

Acest studiu caz-control a măsurat biomarkeri fecali ai inflamației și permeabilității intestinale la pacienții cu boala Parkinson comparativ cu controalele sănătoase, găsind niveluri crescute de beta-defensina 2, zonulină și lactoferină la pacienții cu BP. Analiza statistică a dezvăluit corelații între markeri specifici și diverse simptome motorii și non-motorii ale BP, inclusiv depresie, fluctuații motorii și disfuncție autonomă.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă21.06.2026

Prevalența deficitului cognitiv ușor la pacienții cu boala Parkinson cu mutații LRRK2 și GBA1

Acest studiu a comparat incidența deficitului cognitiv ușor (MCI) la pacienții cu boala Parkinson în stadiu incipient cu mutații genei LRRK2 și GBA1 versus boala Parkinson idiopatică, folosind criterii diagnostice standardizate ale Societății de Tulburări de Mișcare. Rezultatele au arătat că pacienții cu GBA1-PD și boala Parkinson idiopatică au avut rate mai mari de MCI conform criteriilor mai stricte (41% și respectiv 39%) în comparație cu pacienții cu LRRK2-PD (14%), indicând diferențe ale subtipului genetic în prezentarea cognitivă.

StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Tulburare de mișcare funcțională care imită boala Parkinson: o prezentare de caz

Un bărbat de 40 de ani cu depresie și factori de stres psihologic a dezvoltat simptome motrice progresive, inclusiv tremor și slăbiciune, inițial suspectate ca fiind boala Parkinson, dar în final diagnosticate ca tulburare neurologică funcțională după ce investigațiile neurologice standard și încercările medicamentoase s-au dovedit ineficace. Cazul ilustrează importanța distingerii tulburărilor motrice funcționale de afecțiunile neurologice organice și abordării factorilor psihologici subiacenți pentru tratamentul corespunzător.

StudiuParkinsonÎncredere bună21.06.2026

Puterea EEG la frecvență joasă și coerența diferă între parkinsonismul indus de droguri și boala Parkinson

Acest studiu retrospectiv EEG a comparat semnăturile neurale în parkinsonismul indus de medicamente (DIP), boala Parkinson (PD) și controale sănătoase, găsind modele spectrale distincte, inclusiv putere theta crescută și coerență delta în pacienții cu DIP. Rezultatele sugerează că EEG-ul în stare de repaus poate servi ca instrument diagnostic pentru a diferenția între aceste două condiții de parkinsonism.

Evaluare Psihologica

Ca stim de unde pornim

Programeaza o evaluare