Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Un studiu publicat în JAMA Otolaryngology-Head & Neck Surgery a găsit asociații consistente între afectarea olfactivă subiectivă (simțul mirosului redus) și depresie. Cercetarea sugerează explorarea disfuncției olfactive ca un potențial indicator sau cordat al simptomelor depresive.
Un studiu la scară largă pe aproape un milion de cupluri căsătorite demonstrează că demența tinde să se grupeze în cadrul cuplurilor, statusul de demență al partenerului fiind asociat cu risc crescut. Asociația persistă chiar și după luarea în considerare a factorilor comuni de stil de viață, sugerând că mecanismele genetice sau alte mecanisme de mediu pot contribui la acest model.
Articolul examinează conexiunile bine stabilite între microbiota intestinală și rezultatele sănătății creierului, inclusiv stresul, depresia, anxietatea și neuroevoluția, în timp ce pune sub semnul întrebării în mod critic dacă cercetarea actuală reprezintă adecvat diversitatea populației mondiale. Ridică preocupări valide cu privire la reprezentativitatea științei microbiomului și implicațiile potențiale ale acesteia pentru înțelegerea afecțiunilor neuropsihiatrice în diferite populații.
Oamenii de știință au identificat faptul că celulele microgliale hiperactive (celule imune cerebrale) în boala Alzheimer provoacă pierderea somnului prin neuroinflammație, separat de acumularea plăcilor amiloide. În modelele pe șoareci, reducerea activității microgliale a restabilit somnul substantial fără a elimina plăcile, sugerând neuroinflammația ca o țintă terapeutică distinctă pentru disfuncția somnului în boala Alzheimer.
Cercetarea demonstrează o asociere puternică între infecția cu virusul Epstein-Barr (EBV) și riscul crescut de scleroză multiplă, cu un studiu din 2022 pe recruți militari americani care a găsit un risc crescut de 32 de ori după infecția cu EBV. Aproape toți pacienții cu scleroză multiplă prezintă dovezi ale unei infecții anterioare cu EBV, susținând virusul ca factor ambiental semnificativ în dezvoltarea bolii.
