Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Un mare trial clinic randomizat pe 410 de persoane cu boala Parkinson timpurie a constatat că nicotinamida ribozida (NR), un compus care crește nivelurile de NAD, nu a oferit niciun beneficiu clinic peste un an. Rezultatele au fost publicate în JAMA, indicând că această terapie potențială nu încetinește progresiunea bolii și nu îmbunătățește simptomele.
Cercetări analizând date genetice de la 187.000 de adulți vârstnici au constatat că adulții cu ADHD au un risc de peste 4 ori mai mare de a dezvolta demență comparativ cu cei fără ADHD. Studiul oferă dovezi genetice care susțin o legătură epidemiologică stabilită între diagnosticul de ADHD la adult și vulnerabilitatea crescută la demență în vârstă.
Un studiu publicat în Neurology a constatat că persoanele cu boala Parkinson care se angajează în niveluri mai ridicate de activitate fizică prezintă declin mai lent al funcțiilor cognitive și al simptomelor motorii. Cercetarea stabilește o asociație mai degrabă decât nu demonstrează o cauzalitate între nivelurile de activitate și rata progresiei bolii.
Un studiu al Universității din Pittsburgh publicat în Neurology a constatat că aproape o treime din persoanele cu epilepsie cărora li s-au prescris contraceptive hormonale au primit și medicamente anticonvulsivante care pot diminua eficacitatea contraceptivelor. Acest lucru evidențiază o interacțiune medicamentoasă importantă care necesită atenție clinică pentru pacienții în vârstă reproductivă cu epilepsie.
Cercetătorii de la Institutul de Cercetare Sant Pau au descoperit că nivelurile proteinei β-synucleinei cresc la persoanele cu sindromul Down în al treilea deceniu de viață, fiind potențial un biomarker sangvin timpuriu pentru boala Alzheimer. Această creștere apare cu ani înaintea apariției simptomelor clinice și mai devreme decât alți biomarkeri sanguini cunoscuți pentru Alzheimer, oferind potențial pentru detecția precoce.
