Ai întrebări despre autism, ADHD, anxietate sau depresie? Găsești ghiduri clare, verificate de specialiști. Acum, acces gratuit.
Cercetările demonstrează că stresul din perioada timpurie a vieții crește nivelurile enzimei SETD7 în neuronii dopaminergici, provocând modificări epigenetice care creează o vulnerabilitate neurobiologică durabilă. Aceste modificări celulare induse de stres măresc susceptibilitatea la tulburări de anxietate în vârstă adultă.
Stresul sever din copilărie crește vulnerabilitatea la anxietate, depresie și tulburări de dispoziție în vârstă adultă atunci când se confruntă cu adversitate. Cercetătorii de la Universitatea Washington și Universitatea Princeton au identificat mecanismele neurobiologice care explică modul în care traumele din copilărie produc efecte durabile asupra funcției creierului.
În jurul vârstei de 50 de ani, hippocampul suferă o schimbare în care celulele imunitare protectoare sunt înlocuite de cele pro-inflamatorii, ceea ce ar putea contribui la declinul cognitiv în vânătate. Această descoperire poate explica mecanismele biologice care stau la baza îmbătrânirii normale și riscului crescut de demență mai târziu în viață.
Cercetători de la Universitatea Aston au dezvoltat un dispozitiv portabil care utilizează tehnologie bazată pe lumină pentru a măsura fluxul sanguin în vasele de sânge mici și schimbările activității țesutului asociate stresului, anxietății și depresiei. Studiul demonstrează potențialul monitorizării fiziologice non-invazive pentru a ajuta la identificarea biomarkerilor legați de anxietate.
Un studiu longitudinal al creierului a identificat asociații puternice între factorii de risc comuni modificabili—fumatul, hipertensiunea, boala cardiovasculară și dislipidemia—și modificările cerebrale caracteristice demenței vasculare. Cercetarea sugerează că intervențiile de stil de viață care se adresează acestor factori ar putea ajuta potențial la amânarea debut-ului demenței prin reducerea simultană a mai multor procese patologice cerebrale.
