Boala Parkinson și tulburări de mișcare.
476 de articoleCercetătorii au creat un patch purtabil alimentat prin auto-putere care utilizează transpirația pentru a urmări continuu nivelurile de levodopă (un medicament cheie pentru Parkinson) la pacienți. Această tehnologie de biosenzor ar putea îmbunătăți gestionarea medicamentației prin furnizarea datelor în timp real fără a necesita baterii.
Cercetătorii de la UC San Diego au dezvoltat un plasture moale, fără baterie, care se poartă pe vârful degetului și măsoară nivelurile medicamentelor pentru boala Parkinson prin analiza transpiratiei. Măsurătorile dispozitivului au corelat cu testele de sânge standard din laborator, oferind potențialul pentru monitorizarea continuă și non-invazivă a medicamentelor.
Acest studiu a analizat explorări RMN de difuzie de la 143 de participanți pentru a examina modificările microstructurale corticale în boala Parkinson genetică (mutații GBA1 și LRRK2), comparând controale sănătoase, purtători nemanifestanți și pacienți cu PD manifest. Rezultatele au arătat valori semnificativ mai mici de difuzivitate paralelă la pacienții cu PD manifest comparativ cu purtătorii nemanifestanți, sugerând modificări corticale progresive detectabile prin metricile avansate de neuroimagistică.
Acest sondaj multinațional de 31 de specialiști în tulburări de mișcare din nouă țări din Orientul Mijlociu a evaluat accesul la medicamente și terapii pentru boala Parkinson, constatând disponibilitatea medicamentelor la 65,4% cu levodopa aproape universală, dar agenții mai noi disponibili în mod inconsecvent. Terapiile avansate, cum ar fi stimularea creierului profund și tratamentele prin infuzie, au arătat disparități semnificative, fiind disponibile în principal în țările cu venituri ridicate și sunt subutilizate în general.
Acest studiu preclinic dezvoltă un model non-invaziv la șobolani al bolii Parkinson în stadiu incipient folosind administrarea intranazală de 6-OHDA pentru a replica mai bine simptomele non-motorii timpurii (disfuncția olfactivă, anxietate, depresie, deficit cognitiv) care sunt insuficient capturate de modelele existente cu injecție stereotaxică. Cercetarea investighează neuroinflammația mediată de TRPM3 în aria tegmentală ventrală posterioară, examinând mecanismele moleculare care contribuie la progresarea timpurie a bolii Parkinson.
Acest studiu a evaluat modul în care stimularea cerebrală profundă a nucleului subtalamic (STN DBS) afectează diferite aspecte ale calității vieții legate de sănătate la pacienții cu boala Parkinson, utilizând măsuri de evaluare validate. Instrumentele PROMIS și Neuro-QoL au demonstrat o concordanță puternică cu chestionarul standard PDQ-8, confirmând utilitatea lor pentru evaluarea mai multor domenii ale calității vieții înainte și după intervenția chirurgicală.
Acest studiu a examinat modelele fluxului sanguin cerebral regional în 140 de pacienți cu boala Parkinson clasificați după starea cognitivă folosind neuroimagistică avansată. Pacienții cu declin cognitiv subiectiv au prezentat flux sanguin crescut în regiunile cerebrale frontale și temporale, în ciuda cognițiilor obiective normale, sugerând alterări funcționale timpurii care preced deficitul cognitiv măsurabil.
Acest studiu utilizează imagistica avansată cu doi fotoni într-un model de boală Parkinson la șoareci pentru a investiga cum ameliorează amantadina funcția motorie atât în stări hipokinetice, cât și hiperkinetice. Rezultatele sugerează că amantadina funcționează printr-un mecanism distinct—restabilirea activității specifice acțiunilor în ansamblurile neurale—mai degrabă decât prin simpla reechilibrare a activității neuronilor din calea directă și indirectă, așa cum o face levodopa.
Expunerea la monoxid de carbon, atât acută cât și cronică, poate cauza parkinsonism dobândit caracterizat prin modificări distinctive bilaterale în globus pallidus vizibile pe neuroimagistică. Deși potențialul protector al monoxidului de carbon la doze mici împotriva bolii Parkinson a fost ipotezat în cercetări recente, asemenea afirmații necesită investigații clinice riguroase și sigure înainte de aplicarea clinică.
Acest studiu cu 130 de pacienți cu boala Parkinson a constatat că 86% experimentează nocturia (urinarea nocturnă), care se corelează semnificativ cu perturbarea somnului, oboseală și calitate redusă a vieții măsurată prin scale clinice standardizate. Pacienții cu nocturia au arătat calitate a somnului semnificativ mai slabă și prevalență mai mare a simptomelor non-motorii multiple în comparație cu cei fără nocturia.
Acest studiu retrospectiv a examinat 72 de pacienți cu sindrom corticobasal (CBS) pentru a identifica potențialii factori declanșatori centrali sau periferici care au precedat debutul simptomelor, constatând că 20,8% au raportat factori declanșatori focali (în principal leziuni/intervenții chirurgicale periferice) comparativ cu doar 1,4% în grupul de control cu boala Parkinson. Pacienții cu CBS declanșat de evenimente au avut debut mai timpuriu și au fost mai susceptibili să prezinte simptome specifice membrelor, sugerând că traumatismul localizat sau leziunea ar putea iniția neurodegenererație asimetrică în această tautopatologie.
Acest protocol de scoping review urmărește să identifice, evalueze și sintetizeze în mod sistematic modelele de prognoză multivariabile existente care prezic progresia bolii la pacienții cu boala Parkinson folosind abordări statistice sau de învățare automată. Reviewul va căuta în bazele de date cu recenzii științifice până în 2025 și va exclude modelele univariabile, căutând să identifice lacunele în cunoștințe și să ghideze cercetarea prognostică viitoare în această condiție neurodegenerativă eterogen.
Acest studiu randomizat, controlat, dublu-orb a evaluat stimularea magnetică trans-spinală în rafale theta intermitente pentru tulburări de mers și echilibru la pacienții cu boala Parkinson, cu 33 de participanți urmăriți timp de 4 săptămâni. Rezultatele nu au arătat o îmbunătățire semnificativă din punct de vedere statistic în rezultatul primar (testul Timed Up and Go) sau în măsurile secundare motorii/de mers între grupurile cu stimulare activă și simulată, deși intervenția a fost în general bine tolerată.
Cercetătorii investigheaza un candidat medicamentos care poate îmbunătăți eficacitatea L-dopei, tratamentul standard pentru Parkinson care îmbunătățește simptomele motorii, dar provoacă adesea mișcări involuntare (diskinezi) în timp. Abordarea are ca scop să rezolve complicațiile motorii, menținând în același timp beneficiile terapeutice ale L-dopei pentru controlul mișcării.
Acest studiu experimental a examinat modul în care inflamația olfactivă preexistentă (indusă de lipopolizaharidă) interacționează cu traumatismul cranian pentru a modifica neuropatologia asociată bolii Parkinson la șobolani. Rezultatele au arătat că, deși fiecare factor a indus în mod independent modificări neuroinflamatorii și alterări ale alfa-sinucleinei în regiuni cerebrale relevante pentru boala Parkinson, combinația lor a produs doar efecte sinergice limitate asupra marcatorilor bolii.
Această recenzie examinează modul în care boala Parkinson ar putea progresa prin două căi distincte: de la corp la creier (începând în sistemul nervos periferic/enteric cu comportament REM distonul și disfuncție autonomă) și de la creier la corp (originând în regiunile olfactive/limbice cu hiposmie, anxietate, depresie). Recunoașterea acestor simptome neuropsihiatrice prodromale ani înaintea apariției manifestărilor motorii ar putea îmbunătăți stratificarea timpurie a riscului și selecția pacienților pentru intervenții.
Acest studiu preclinic pe șobolani cu caracteristici parkinsoniene arată că fluoxetina (un SSRI) a redus eficient comportamentul asemănător anxietății, dar paradoxal a agravat deficitele motorii, inclusiv catalepsia și disfonia orală. Rezultatele sugerează modularea serotoninergică a circuitelor dopaminergice și ridică probleme cu privire la utilizarea SSRI-urilor în PD precoce, necesitând o investigație clinică suplimentară a strategiilor de tratament psihiatric în această populație.
Acest studiu observațional a comparat parametrii acustici ai vocii în 33 de pacienți cu boala Parkinson, 32 de pacienți cu tremor esențial și 38 de controale sănătoase, folosind măsurători obiective și Indicele Handicapului Vocal. Deși ambele tulburări de mișcare au prezentat anomalii vocale care se suprapun, tremorul esențial a manifestat o modulație mai pronunțată a tremolului de frecvență, în timp ce boala Parkinson a arătat modificări spectrale mai eminente, cu parametrii acustici corelând semnificativ cu severitatea afectării vocale subiective.
