Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Parkinson

Boala Parkinson și tulburări de mișcare.

476 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuParkinsonÎncredere bună01.07.2026

Efectele adverse cognitive ale medicamentelor anticolinergice și riscul de demență în boala Parkinson

Acest studiu retrospectiv, realizat pe un eșantion de 155 de pacienți cu boala Parkinson, a analizat dacă întreruperea timpurie a tratamentului cu medicamente anticolinergice din cauza efectelor secundare cognitive a prezis o incidență mai scăzută a demenței în comparație cu pacienții care au întrerupt tratamentul din alte motive sau care au continuat utilizarea pe termen lung. După ajustarea pentru vârstă, sex și durata bolii, incidența demenței nu a prezentat diferențe semnificative între grupuri, ceea ce sugerează că efectele adverse cognitive pe termen scurt ar putea să nu prezică în mod independent dezvoltarea demenței.

PresăParkinsonÎncredere bună30.06.2026

Modelul pe șoarece susține convingerea de multă vreme că virusurile pot declanșa boala Parkinson

Cercetătorii de la Universitatea Texas A&M au dezvoltat un model inovator pe șoareci, utilizând infecția cu virusul encefalomielitei murine a lui Theiler (TMEV) pentru a induce simptomele bolii Parkinson fără modificări genetice sau injecții toxice. Această abordare oferă un model animal mai naturalist pentru a investiga ipoteza conform căreia infecția virală ar putea declanșa dezvoltarea bolii Parkinson la om.

StudiuParkinsonÎncredere bună30.06.2026

Microscopia confocală corneană evidențiază grade variabile de pierdere a nervilor în cazul bolii Parkinson și al tulburărilor parkinsoniene atipice

În cadrul acestui studiu s-a utilizat microscopia confocală corneană pentru a detecta pierderea fibrelor nervoase corneene ca potențial biomarker al neurodegenerării în boala Parkinson, atrofia multisistemică și paralizia supranucleară progresivă. Densitatea fibrelor nervoase corneene a fost semnificativ redusă în toate cele trei grupuri de pacienți în comparație cu subiecții sănătoși din grupul de control, modificările cele mai pronunțate fiind observate în cazul atrofiei multisistemice, ceea ce sugerează că această tehnică de imagistică ar putea contribui la diferențierea acestor afecțiuni neurodegenerative.

StudiuParkinsonÎncredere bună30.06.2026

Stimularea auditivă ritmică ca abordare neuromodulatorie în tratamentul bolii Parkinson

Stimularea auditivă ritmică (RAS) își dovedește eficacitatea în îmbunătățirea mersului, a echilibrului și în prevenirea căderilor în cazul bolii Parkinson, prin mecanisme care implică sincronizarea neuronală și cuplarea oscilatorie a creierului. Cercetările sugerează că intervențiile bazate pe RAS ar putea aborda și alte simptome ale bolii Parkinson și s-ar putea extinde la tulburările parkinsoniene atipice, deși sunt necesare studii suplimentare.

PresăParkinsonÎncredere bună29.06.2026

Pesticidul comun clorpirifos este asociat cu o creștere de peste două ori a riscului de a dezvolta boala Parkinson

Cercetătorii de la UCLA au descoperit că expunerea pe termen lung la pesticidul clorpirifos crește semnificativ riscul de a dezvolta boala Parkinson, persoanele expuse având o probabilitate de peste două ori mai mare de a dezvolta această afecțiune. Studiile de laborator au demonstrat că substanța chimică afectează neuronii dopaminergici și diminuează capacitatea creierului de a elimina agregatele proteice toxice.

PresăParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Un nou instrument ajută la identificarea mutațiilor genetice rare în cazul unor boli comune, printre care și boala Parkinson

Cercetătorii au dezvoltat o metodă pentru a identifica rețelele genetice descoperite la organismele model (drojdie, neuroni, șoareci) care prezintă cea mai mare relevanță pentru boala Parkinson la om. Această abordare de genetică translațională face legătura între rezultatele cercetării fundamentale și mecanismele reale ale bolii la om.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Corelația dintre activitatea fizică zilnică și simptomele motorii și nemotorii în boala Parkinson, cu ajutorul tehnologiei purtabile

Acest studiu transversal, realizat pe un eșantion de 80 de pacienți cu boala Parkinson, a analizat relațiile dintre activitatea fizică zilnică măsurată obiectiv (numărul de pași) și severitatea simptomelor, folosind dispozitive portabile pe o perioadă de 6 săptămâni. Un nivel mai ridicat de activitate zilnică a fost asociat cu o reducere semnificativă a bradikineziei și, în mod paradoxal, cu o creștere a discineziei ușoare, ceea ce susține rolul activității fizice în gestionarea simptomelor motorii ale bolii Parkinson.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Boala Parkinson în timp de război: lacune în cunoaștere și controverse emergente

Această analiză examinează modul în care condițiile din timpul războiului — inclusiv leziunile cerebrale traumatice, stresul cronic, expunerea la substanțe toxice și întreruperea serviciilor medicale — influențează riscul de apariție a bolii Parkinson și rezultatele tratamentului. Articolul identifică lacune semnificative în cunoștințele privind evoluția bolii Parkinson în rândul populațiilor afectate de conflicte și solicită elaborarea unor protocoale umanitare bazate pe dovezi științifice, precum și a unor abordări de telemedicină pentru îngrijirea neurologică în timpul conflictelor.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Depresia la persoanele cu boala Parkinson: perspective clinice și gestionare

Depresia afectează peste o treime dintre pacienții cu boala Parkinson, ceea ce ridică provocări semnificative în ceea ce privește diagnosticul, din cauza suprapunerii simptomelor între cele două afecțiuni. Tratamentul cuprinde farmacoterapia (SSRI, SNRI, triciclice) și psihoterapia (TCC, terapia interpersonală), adaptate vulnerabilităților specifice bolii Parkinson, deși accesul la servicii specializate de sănătate mintală rămâne limitat.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă27.06.2026

Agoniștii receptorului peptidului-1 de tip glucagon în tulburările de mișcare: mecanisme, dovezi științifice și perspective viitoare

Agoniștii receptorilor GLP-1, dezvoltați inițial pentru tratamentul diabetului și al obezității, prezintă proprietăți neuroprotectoare în modelele preclinice ale tulburărilor de mișcare, prin modularea neuroinflamației, a stresului oxidativ și a agregării proteinelor. Dovezile clinice sunt cele mai avansate în cazul bolii Parkinson, deși rezultatele inițial promițătoare obținute în studiile cu exenatidă și lixisenatidă nu au fost confirmate în studiile de fază III de amploare mai mare, existând însă semnale preliminare în ceea ce privește alte tulburări de mișcare.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă23.06.2026

Imagistica colinergică cerebrală în tulburarea de comportament din somnul REM izolat: diferențe și similitudini cu boala Parkinson

Acest studiu de neuroimagistică PET a analizat densitatea terminalelor colinergice la 16 pacienți cu tulburare izolată de comportament în somnul REM (iRBD, o etapă prodromală a bolii Parkinson), comparativ cu 12 pacienți cu boala Parkinson și 18 subiecți din grupul de control. Ambele grupuri de pacienți au prezentat o denervare colinergică corticală similară (reducere de 11-12%), cu tipare regionale distincte, în timp ce la pacienții cu iRBD s-au observat asocieri între o captare colinergică mai scăzută și funcția executivă/vizuo-spațială afectată.

PresăParkinsonÎncredere bună22.06.2026

Tubulina poate preveni agregarea proteică toxică în boala Alzheimer și boala Parkinson

Cercetătorii de la Colegiul de Medicină Baylor au descoperit că tubulina, o proteină esențială pentru transportul celular, poate redirecționa proteinele patologice (Tau și alfa-sinucleină) departe de formarea unor aglomerări toxice în celulele cerebrale. Această descoperire mecanistică sugerează o potențială strategie terapeutică pentru bolile neurodegenerative, deși rămâne în faza științei de bază și nu este încă un tratament clinic.

StudiuParkinsonÎncredere bună22.06.2026

Leziunea Cerebrală Traumatică Ușoară ca Factor de Risc pentru Parkinsonism: O Revizuire Sistematică și Meta-Analiză

Această meta-analiză din 18 studii care implică 1,48 milioane de participanți a constatat că persoanele cu antecedente de traumatism cranioencefalic ușor (mTBI) prezintă un risc semnificativ crescut pentru Parkinsonism (OR 1,637) și, în special, pentru boala Parkinson (OR 1,717). Autorii recunosc în mod corespunzător eterogenitatea și limitările, apelând la efectuarea unor cercetări suplimentare pentru a elucida mecanismele subiacente.

StudiuParkinsonÎncredere bună22.06.2026

Efectele exercițiului de intensitate ridicată versus intensitate moderată asupra sarcopeniei în boala Parkinson: Un studiu randomizat pe 24 de săptămâni

Acest studiu pilot randomizat controlat a comparat antrenamentul de interval de înaltă intensitate (HIIT) și antrenamentul continuu de intensitate moderată (MICT) pentru gestionarea parametrilor legați de sarcopenie la 30 de pacienți cu Parkinson pe o perioada de 24 de săptămâni. HIIT a produs îmbunătățiri mai mari în masa musculară a picioarelor, indicele masei musculare, distanța de mers și testele de forță funcțională în comparație cu îngrijirea obișnuită, cu 75% dintre participanții sarcopen care au primit HIIT prezentând îmbunătățiri.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă22.06.2026

Biomarkeri Plasmatici și Imagistica PET a Tauului în Paralizia Supranucleară Progresivă: Evaluarea Diagnostică și a Severității

Acest studiu a evaluat biomarkeri plasmatici (lanțul ușor al neurofilamentului, proteina fibrară glială acidă, tau fosforilat) la pacienți cu paralizia supranucleară progresivă (PSP), o rară tulburare parkinsoană, folosind tehnici avansate de laborator și imagistică PET. NfL și GFAP plasmatici au demonstrat utilitate în distingerea PSP de controlele sănătoase și alte condiții parkinsoniene, și au corelat cu atrofia trunchiului cerebral și acumularea tau, în timp ce tau181 fosforilat nu a ajutat la diagnostic.

StudiuParkinsonÎncredere înaltă22.06.2026

Rețelele cerebrale funcționale ale alucinațiilor minore și majore în boala Parkinson

Acest studiu a examinat rețelele cerebrale în stare de repaus la 73 de pacienți cu boala Parkinson cu severitate variabilă a halucina­țiilor utilizând analiza conectivității fMRI. Pacienții cu halucina­ții majore au arătat o conectivitate redusă în rețelele de aten­ție și vizuale, împreună cu performanțe cognitive mai scăzute la sarcinile de aten­ție și visuospa­țiale comparativ cu cei fără halucina­ții sau cu halucina­ții minore.

StudiuParkinsonÎncredere bună22.06.2026

Calea de Răspuns la Hipoxie: O Potențială Țintă de Intervenție în Boala Parkinson?

Această recenzie examinează modul în care hipoxia moderată declanșează mecanisme adaptive care pot proteja neuronii în boala Parkinson prin contracararea disfuncției mitocondrii și stresului oxidativ. Autorii fac distincție între efectele hipoxiei cronice și "condiționierea hipoxică" (hipoxia moderată pe termen scurt), discutând bazele mecaniciste, abordările farmacologice de țintire și, importantă, considerațiile de siguranță înainte de translatarea clinică.