Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Scleroză multiplă

Scleroza multiplă și viața cu aceasta.

396 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Progresie Independentă de Activitatea Recăderii în Scleroza Multiplă: Mai Aproape de Rezolvarea Puzzle-ului Patologic

PIRA (progresie independentă de activitatea recăderii) este un mecanism major al invalidității în scleroza multiplă care poate apărea în orice stadiu al bolii, în special în SM cu recăderi-remisiuni, și este asociată cu rezultate pe termen lung mai grave atunci când apare devreme. Dovezile actuale sugerează că PIRA implică în primul rând procese neurodegenerative, uneori combinate cu activitate inflamatorie, deși mecanismele patologice subiacente rămân incomplet înțelese.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Serumul CXCL5 ca biomarker în scleroza multiplă și tulburări din spectrul neuromielitei optice

Acest studiu a evaluat dacă CXCL5, o proteină chemokinală din serumul sanguin, ar putea servi ca biomarker diagnostic pentru scleroza multiplă de tip recidivant-remitent și ar putea prezice răspunsul la tratament cu fingolimod. Rezultatele au arătat că tratamentul cu fingolimod a redus nivelurile de CXCL5, dar măsurătorile de CXCL5 nu au putut diferenția între SMRR și NMOSD, sugerând utilitatea diagnostică limitată pentru distingerea bolilor.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Gânduri privind oboseala la pacienții cu Scleroză Multiplă Oboseala este una dintre cele mai frecvente și debilitante simptome ale sclerozei multiple, afectând între 75-95% dintre pacienți. Spre deosebire de oboseala obișnuită, oboseala în SM apare adesea fără efort fizic semnificativ și se agravează cu stresul, căldura și efortul mental. Cauzele acestui simptom sunt complexe și multifactoriale: - Inflamația sistemului nervos central - Disfuncția mitocondriană și metabolismul energetic alterat - Simptomele secundare cum ar fi insomnia și depresia - Medicamentele folosite în tratament - Procesele de demielinizare care necesită mai multă energie pentru funcționarea neuronilor Managementul oboselii necesită o abordare holistică: - Planificarea activităților și pauze regulate - Terapia comportamentală cognitivă - Activitate fizică adaptată - Tratamentul simptomelor care contribuie la oboseală - Medicație specifică dacă este indicată - Consiliere și suport psihologic Impactul psihosocial nu trebuie subestimat, deoarece oboseala afectează calitatea vieții, relațiile și capacitatea de lucru. O comunicare eficientă între pacient și echipa medicală este esențială pentru a găsi strategii personalizate de coping și pentru a optimiza tratamentul global al bolii.

Oboseala cronică este un simptom prevalent la pacienții cu scleroza multiplă, manifestindu-se prin deficiență motoră și cognitivă reversibilă cu motivație redusă. Factori de mediu precum temperatura, umiditatea, infecțiile și activitatea fizică pot declanșa sau agrava oboseala, deși mecanismele precise ale sensibilității la temperatură necesită o investigație sistematică mai aprofundată.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Tratamente modificatoare de boală pentru pacienții cu scleroză multiplă în Spania: Un studiu multicentru bazat pe farmacie

Acest studiu observațional a analizat modelele de tratament modificator al bolii la 1.407 de pacienți cu SM în 57 de farmacii spitalicești din Spania, identificând dimetil fumaratul și teriflunomida ca agenți cei mai des prescrişi. Cercetarea a evaluat comorbidităţile, prevalenţa polifarmaciei, interacţiunile medicamentoase și complexitatea farmacoterapeutică într-o populație de pacienți relativ tineri, dar din punct de vedere medical complexi.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Sirtuinele și biomarkerii metabolici la scleroza multiplă de tip recidivant-remitent și progresiv secundar: Corelație cu rezultatele clinice și deficiența cognitivă

Acest studiu a investigat dacă sirutuinele 1 și 3 (proteine care reglementează metabolismul și epigenetica) și disfuncția mitocondrială sunt corelate cu progresarea bolii la pacienții cu SM în diferite subtipuri de boală. Cercetătorii au măsurat activități enzimatice și niveluri proteice în celule de sânge și plasmă, găsind SIRT1 scăzut în timpul recăderilor și corelații între nivelurile de lactat și severitatea invalidității.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Variația geografică a riscului de scleroză multiplă secundar progresivă și efectul modificator al imunoterapiei

Acest studiu investighează modul în care locația geografică și latitudinea influențează progresiunea sclerozei multiple recidivante-remitente la scleroza multiplă secundar progresivă, o formă mai severă caracterizată prin acumularea continuă a dizabilităților. Cercetarea demonstrează că riscul acestei progresiuni este determinat geografic, dar poate fi modificat prin tratamente imunomodulatore de înaltă eficacitate.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Fenotipuri cognitive în scleroza multiplă: cartografierea spectrului de afectare

Acest studiu a identificat cinci fenotipuri cognitive distincte la pacienții cu scleroză multiplă (funcții cognitive intacte, afectare ușoară/semnificativă într-un singur domeniu și afectare ușoară/semnificativă în mai multe domenii) prin utilizarea unor teste neuropsihologice standardizate. Fiecare fenotip a fost caracterizat prin trăsături demografice, clinice și de neuroimagistică diferite, durata bolii, volumul leziunilor și atrofia materiei cenușii prezentând asocieri semnificative cu severitatea afectării cognitive.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Deficiența cognitivă în scleroza multiplă: căi moleculare și ținte terapeutice

Scleroza multiplă afectează aproximativ 3 milioane de persoane la nivel mondial și este recunoscută din ce în ce mai mult ca o cauză semnificativă a declinului cognitiv și a demenței. Terapiile actuale de modificare a evoluției bolii încetinesc progresia acesteia, dar nu pot preveni dizabilitatea cognitivă, ceea ce face necesară investigarea unor noi căi moleculare (mTOR, AMPK, SIRT1, FoxOs) și a unor factori metabolici (NAD+) pentru a dezvolta noi strategii terapeutice destinate pierderii cognitive asociate cu scleroza multiplă.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Validarea Chestionarului de Tulburări ale Înghitirii la Persoanele cu Scleroza Multiplă

Acest studiu a validat Chestionarul Tulburărilor de Deglutiție (SDQ) în limba italiană pentru detectarea disfagiei la pacienții cu SM, recrutând 84 de participanți și demonstrând o acuratețe diagnostică bună (AUC 0,811) cu o versiune rafinată de 14 elemente. SDQ a arătat o consecvență internă puternică și poate oferi avantaje față de instrumentele existente de screening al disfagiei specifice SM.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Un model de amestec pentru diferențierea cursurilor longitudinale ale sclerozei multiple

Acest studiu retrospectiv pe 629 de pacienți cu SM a utilizat analiza profilului latent pentru a identifica trei grupuri distincte de traiectorii ale bolii pe baza ratelor de progresie a dizabilității și duratei bolii. Modelul a prezis cu succes tranzițiile pacienților între clase fenotipice în timp, cu implicații pentru stratificarea timpurie a riscului și managementul clinic.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Numărul de copii al ADN-ului mitocondrial ca biomarker pentru progresia bolii sclerozei multiple

Acest studiu a investigat dacă numărul de copii de ADN mitocondrial (mtDNA) ar putea serve ca biomarker pentru a distinge fazele bolii SM, comparând 25 de pacienți cu SM-RR cu 25 de controale sănătoase folosind analiza PCR cantitativă. Rezultatele au arătat că numărul de copii mtDNA a fost semnificativ mai scăzut în faza de remisiune în comparație cu grupul control, și mai ridicat în fazele de recădere, sugerând o posibilă utilitate diagnostică pentru diferențierea stărilor bolii SM.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Boala seului în pacientul cu scleroză multiplă tratat cu ocrelizumab

Acest raport de caz documentează boala de sero, o reacție adversă mediată de sistemul imunitar, care apare la un pacient cu SM care primește ocrelizumab (o terapie de epuizare a celulelor B cu anticorp monoclon). Raportul contribuie la înțelegerea efectelor secundare rare, dar grave, asociate cu această modalitate de tratament a SM.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Rolul proteinei de autofagie Atg5 în scleroза multiplă

Această recenzie examinează relația dintre proteina autofagiei Atg5 și scleroza multiplă, sintetizând dovezi din studii pe culturi celulare, animale și umane pentru a propune că nivelurile crescute de Atg5 pot contribui la autofagia disfuncțională, neurodegenerare și inflamație. Autorii sugerează că țintirea căilor autofagiei, în special Atg5, ar putea reprezenta o abordare terapeutică nouă pentru managementul SM.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Evaluarea multiscalară a disfuncției intestinale într-o cohortă italiană cu scleroza multiplă

Acest studiu a evaluat prevalența și severitatea disfuncției intestinale la 447 de pacienți cu SM folosind trei scale de evaluare validate, găsind simptome intestinale la 53,7% dintre participanți cu rate semnificativ mai mari în SM progresiv comparativ cu formele remitent-recidivante. Severitatea disfuncției intestinale a corelat cu durata bolii, nivelul de invaliditate și fenotipul bolii, confirmând-o ca o complicație clinic relevantă, dar sub-recunoscută a SM.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Petehii și epistaxis induse de alemtuzumab în scleroza multiplă remitentă-recurentă: Un caz clinic

Un pacient cu scleroză multiplă remitentă-recidivantă a dezvoltat petehii (pete mici de sânge) și epistaxă (sângerări nazale) după a doua doză de alemtuzumab, o terapie imunosupresoare. Cazul subliniază importanța vigilenței clinice și managementului oportun al acestor efecte adverse cunoscute, pe măsură ce utilizarea alemtuzumabului se extinde în tratamentul sclerozei multiple.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Evaluarea Activității Fizice și Calitatea Vieții la Pacienții cu Scleroză Multiplă din Arabia Saudită

Un studiu transversal pe 145 de pacienți cu SM din Arabia Saudită a constatat că nivelurile mai ridicate de activitate fizică au fost semnificativ asociate cu scoruri mai bune ale calității vieții, în special în rândul celor 41,7% din pacienții foarte activi. Cercetarea a utilizat chestionare standardizate pentru a măsura activitatea fizică și starea de sănătate, evidențiind că disponibilitatea pentru exercițiu și gestionarea simptomelor sunt factori importanți în îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții cu SM.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Determinanții sociodemografici și clinici ai oboselii în scleroza multiplă

Acest studiu investigheaza relatia dintre factorii sociodemografici (varsta, sex, educatie, statut ocupational) si caracteristicile clinice cu severitatea oboselii la pacientii cu scleroza multipla. Intelegerea acestor determinanti poate ajuta la identificarea populatiilor cu risc inalt si la informarea interventiilo r tintite pentru managementul oboselii in SM.