← Toate temele

Scleroză multiplă

Scleroza multiplă și viața cu aceasta.

396 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

O perspectivă mecanistică asupra surselor de eroare ale memoriei de lucru vizuale în scleroza multiplă

Acest studiu investigă deficitele memoriei de lucru în scleroza multiplă folosind paradigme de reproducere continuă (localizare ghidată de memorie și sarcini de prezentare secvențială) în loc de modele binare tradiționale. Rezultatele arată eroare de reamintire crescută și imprecizie la pacienții cu SM, cu modelarea computațională dezvăluind că imprecizia decodificării și erorile de schimb stau la baza disfuncției cognitive, iar constatările sugerează mecanisme diferite pentru subtipurile SM recidivantă-remitentă versus progresivă.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Încetarea terapiilor care modifică cursul sclerozei multiple

Această resursă abordează considerații clinice și dovezi privind când și cum să se întrerupă în siguranță terapiile modificatoare ale bolii la pacienții cu scleroză multiplă. Oferă orientări specialiștilor privind luarea deciziilor terapeutice pe baza progresiei bolii, răspunsului la tratament și factorilor individuali ai pacientului.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Impactul dietei ketogene asupra apariției și progresiei sclerozei multiple

Această analiză a literaturii examinează 15 studii privind efectele dietei ketogene (DK) la pacienții cu SM, găsind dovezi privind siguranța, fezabilitatea și potențialele beneficii neuroprotectoare asupra metabolismului celular și rezultatelor bolii. Autorii observă că dovezile rămân limitate cu cohorte mici de pacienți și recomandă încercări clinice mai mari pentru a clarifica mecanismele care stau la baza oricăror efecte terapeutice.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Tratamentul timpuriu al sclerozei multiple: Timpul este creier

Intervenția precoce în scleroza multiplă are un impact semnificativ asupra rezultatelor pe termen lung și progresiei invalidității. Diagnosticul prompt și inițierea terapiilor modificatoare ale bolii sunt critice pentru a conserva funcția neurologică și a încetini progresarea bolii.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Agregate de IgG din Plasma ca Biomarkeri pentru Diagnosticul Sclerozei Multiple și Monitorizarea Bolii

Cercetătorii au identificat agregate IgG crescute în plasma pacienților cu SM care pot distinge SM de controale cu acuratețe ridicată (AUC >90%) și diferenția subtipurile bolii. Testul sanguin propus pe bază de ELISA se corelează cu mecanismele de citotoxicitate neuronală și poate sprijini diagnosticul clinic și monitorizarea tratamentului dacă va fi validat suplimentar.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Efectul Sclerozei Multiple asupra Planificării Familiale în Familiile Saudite

Acest studiu prospectiv pe 57 femei saudite cu SM a examinat rezultatele sarcinii și deciziile privind planificarea familiei, constatând că 61,4% au devenit gravide după debutul SM, cu 97,9% având copii sănătoși și doar 8,8% experimentând agravarea bolii în timpul sarcinii. Cercetarea demonstrează că SM nu contraindică automat sarcina și subliniază necesitatea unui consiliering îmbunătățit și cunoștințe mai bune privind planificarea familiei în rândul pacienților cu SM.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Scleroza multiplă: Progrese în diagnostic, tratament personalizat și rezultate pe termen lung

Scleroза multiplă este o cauză predominantă de dizabilitate neurologică la adulții tineri cu vârsta între 18-40 de ani, criteriile diagnostice îmbunătățite și ghidurile de RMN permițând intervenția mai timpurie cu terapii imunomodulatoare. Strategiile terapeutice actuale pun accent pe abordări personalizate care echilibrează eficacitatea și siguranța, completate de intervenții cognitive și managementul comorbidităților, în timp ce cercetările viitoare se concentrează pe abordarea neurodegenerării și dezvoltarea biomarkerilor predictivi.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Inhibitori de Tirozin Kinază Bruton în Tratamentul Sclerozei Multiple

Această recenzie examinează inhibitorii BTK, o nouă clasă de medicamente pentru tratarea sclerozei multiple prin țintirea limfocitelor B și activarea microgliei, care sunt factori cheie în patogeneza SM. Inhibitorii BTK oferi o abordare terapeutică promițătoare datorită capacității lor de a traversa bariera hemato-encefală și de a aborda mecanismele inflamatorii multiple care contribuie la boală.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Progresie Independentă de Activitatea Recăderii în Scleroza Multiplă: Mai Aproape de Rezolvarea Puzzle-ului Patologic

PIRA (progresie independentă de activitatea recăderii) este un mecanism major al invalidității în scleroza multiplă care poate apărea în orice stadiu al bolii, în special în SM cu recăderi-remisiuni, și este asociată cu rezultate pe termen lung mai grave atunci când apare devreme. Dovezile actuale sugerează că PIRA implică în primul rând procese neurodegenerative, uneori combinate cu activitate inflamatorie, deși mecanismele patologice subiacente rămân incomplet înțelese.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Serumul CXCL5 ca biomarker în scleroza multiplă și tulburări din spectrul neuromielitei optice

Acest studiu a evaluat dacă CXCL5, o proteină chemokinală din serumul sanguin, ar putea servi ca biomarker diagnostic pentru scleroza multiplă de tip recidivant-remitent și ar putea prezice răspunsul la tratament cu fingolimod. Rezultatele au arătat că tratamentul cu fingolimod a redus nivelurile de CXCL5, dar măsurătorile de CXCL5 nu au putut diferenția între SMRR și NMOSD, sugerând utilitatea diagnostică limitată pentru distingerea bolilor.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Gânduri privind oboseala la pacienții cu Scleroză Multiplă Oboseala este una dintre cele mai frecvente și debilitante simptome ale sclerozei multiple, afectând între 75-95% dintre pacienți. Spre deosebire de oboseala obișnuită, oboseala în SM apare adesea fără efort fizic semnificativ și se agravează cu stresul, căldura și efortul mental. Cauzele acestui simptom sunt complexe și multifactoriale: - Inflamația sistemului nervos central - Disfuncția mitocondriană și metabolismul energetic alterat - Simptomele secundare cum ar fi insomnia și depresia - Medicamentele folosite în tratament - Procesele de demielinizare care necesită mai multă energie pentru funcționarea neuronilor Managementul oboselii necesită o abordare holistică: - Planificarea activităților și pauze regulate - Terapia comportamentală cognitivă - Activitate fizică adaptată - Tratamentul simptomelor care contribuie la oboseală - Medicație specifică dacă este indicată - Consiliere și suport psihologic Impactul psihosocial nu trebuie subestimat, deoarece oboseala afectează calitatea vieții, relațiile și capacitatea de lucru. O comunicare eficientă între pacient și echipa medicală este esențială pentru a găsi strategii personalizate de coping și pentru a optimiza tratamentul global al bolii.

Oboseala cronică este un simptom prevalent la pacienții cu scleroza multiplă, manifestindu-se prin deficiență motoră și cognitivă reversibilă cu motivație redusă. Factori de mediu precum temperatura, umiditatea, infecțiile și activitatea fizică pot declanșa sau agrava oboseala, deși mecanismele precise ale sensibilității la temperatură necesită o investigație sistematică mai aprofundată.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Tratamente modificatoare de boală pentru pacienții cu scleroză multiplă în Spania: Un studiu multicentru bazat pe farmacie

Acest studiu observațional a analizat modelele de tratament modificator al bolii la 1.407 de pacienți cu SM în 57 de farmacii spitalicești din Spania, identificând dimetil fumaratul și teriflunomida ca agenți cei mai des prescrişi. Cercetarea a evaluat comorbidităţile, prevalenţa polifarmaciei, interacţiunile medicamentoase și complexitatea farmacoterapeutică într-o populație de pacienți relativ tineri, dar din punct de vedere medical complexi.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Sirtuinele și biomarkerii metabolici la scleroza multiplă de tip recidivant-remitent și progresiv secundar: Corelație cu rezultatele clinice și deficiența cognitivă

Acest studiu a investigat dacă sirutuinele 1 și 3 (proteine care reglementează metabolismul și epigenetica) și disfuncția mitocondrială sunt corelate cu progresarea bolii la pacienții cu SM în diferite subtipuri de boală. Cercetătorii au măsurat activități enzimatice și niveluri proteice în celule de sânge și plasmă, găsind SIRT1 scăzut în timpul recăderilor și corelații între nivelurile de lactat și severitatea invalidității.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Variația geografică a riscului de scleroză multiplă secundar progresivă și efectul modificator al imunoterapiei

Acest studiu investighează modul în care locația geografică și latitudinea influențează progresiunea sclerozei multiple recidivante-remitente la scleroza multiplă secundar progresivă, o formă mai severă caracterizată prin acumularea continuă a dizabilităților. Cercetarea demonstrează că riscul acestei progresiuni este determinat geografic, dar poate fi modificat prin tratamente imunomodulatore de înaltă eficacitate.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Fenotipuri cognitive în scleroza multiplă: cartografierea spectrului de afectare

Acest studiu a identificat cinci fenotipuri cognitive distincte la pacienții cu scleroză multiplă (funcții cognitive intacte, afectare ușoară/semnificativă într-un singur domeniu și afectare ușoară/semnificativă în mai multe domenii) prin utilizarea unor teste neuropsihologice standardizate. Fiecare fenotip a fost caracterizat prin trăsături demografice, clinice și de neuroimagistică diferite, durata bolii, volumul leziunilor și atrofia materiei cenușii prezentând asocieri semnificative cu severitatea afectării cognitive.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Deficiența cognitivă în scleroza multiplă: căi moleculare și ținte terapeutice

Scleroza multiplă afectează aproximativ 3 milioane de persoane la nivel mondial și este recunoscută din ce în ce mai mult ca o cauză semnificativă a declinului cognitiv și a demenței. Terapiile actuale de modificare a evoluției bolii încetinesc progresia acesteia, dar nu pot preveni dizabilitatea cognitivă, ceea ce face necesară investigarea unor noi căi moleculare (mTOR, AMPK, SIRT1, FoxOs) și a unor factori metabolici (NAD+) pentru a dezvolta noi strategii terapeutice destinate pierderii cognitive asociate cu scleroza multiplă.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Validarea Chestionarului de Tulburări ale Înghitirii la Persoanele cu Scleroza Multiplă

Acest studiu a validat Chestionarul Tulburărilor de Deglutiție (SDQ) în limba italiană pentru detectarea disfagiei la pacienții cu SM, recrutând 84 de participanți și demonstrând o acuratețe diagnostică bună (AUC 0,811) cu o versiune rafinată de 14 elemente. SDQ a arătat o consecvență internă puternică și poate oferi avantaje față de instrumentele existente de screening al disfagiei specifice SM.