Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Scleroză multiplă

Scleroza multiplă și viața cu aceasta.

396 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Îmbătrânirea biologică în scleroza multiplă: mecanisme și implicații terapeutice

Această analiză examinează modul în care îmbătrânirea biologică accelerează progresia bolii în cazul sclerozei multiple, în special în formele progresive rezistente la tratamentele actuale. Dovezile obținute din modelele animale și din biomarkerii clinici (lungimea telomerilor, metilarea ADN-ului) sugerează că pacienții cu SM suferă de o îmbătrânire accelerată, deschizând astfel posibile căi pentru intervenții bazate pe senoterapie, care vizează căile legate de îmbătrânire.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Variabilitatea redusă a tensiunii arteriale de la o bătaie la alta în repaus la femeile cu scleroză multiplă recidivant-remisivă

Acest studiu a analizat disfuncția autonomă cardiovasculară la femeile cu scleroză multiplă recidivant-remisivă, prin măsurarea variabilității tensiunii arteriale de la o bătaie la alta și a sensibilității baroreflexului simpatic, în comparație cu un grup de control format din persoane sănătoase. Cercetarea a pornit de la ipoteza că un control simpatic redus la pacienții cu scleroză multiplă duce la o reglare deficitară a tensiunii arteriale, utilizând monitorizarea continuă a electrocardiogramei și a tensiunii arteriale, împreună cu înregistrarea activității nervului simpatic muscular.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Rolul dublu al autofagiei în scleroza multiplă: mecanisme protectoare și dăunătoare

Această analiză examinează autofagia — un proces de degradare celulară — ca pe o sabie cu două tăișuri în cazul sclerozei multiple, evidențiind atât efecte protectoare (reducerea stresului oxidativ și a inflamației), cât și efecte dăunătoare (favorizarea demielinizării atunci când este supraactivată). Articolul discută modul în care autofagia modulează activarea celulelor imune și funcția oligodendrocitelor, sugerând că modularea selectivă a autofagiei ar putea constitui o strategie terapeutică, în funcție de contextul bolii.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Amprentarea prin rezonanță magnetică în scleroza multiplă: analiza timpilor de relaxare T1 și T2 în caracterizarea țesuturilor

Acest studiu transversal a utilizat tehnica amprentării prin rezonanță magnetică (MRF) pentru a măsura timpii de relaxare T1 și T2 în țesutul cerebral al subiecților sănătoși din grupul de control, al pacienților cu scleroză multiplă recidivant-remisivă și al celor cu scleroză multiplă progresivă secundară, constatând creșteri progresive ale timpilor de relaxare pe parcursul diferitelor stadii ale bolii. Rezultatele sugerează că MRF poate fi utilă pentru caracterizarea cantitativă a țesutului și pentru diferențierea între subtipurile de SM și evoluția bolii.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună22.06.2026

Reabilitarea neuropsihologică la pacienții cu scleroză multiplă recidivant-remisivă: o revizuire sistematică

Această revizuire sistematică examinează dovezile științifice privind intervențiile neuropsihologice care vizează tulburările cognitive la persoanele cu scleroză multiplă recidivant-remisivă, o afecțiune neurologică invalidantă frecventă la adulții tineri. Analiza a 15 articole care îndeplineau criterii riguroase de includere a arătat că majoritatea programelor de reabilitare cognitivă s-au dovedit eficiente, deși standardizarea metodologică rămâne încă insuficientă în acest domeniu.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Transferul orizontal de gene la bacteriile patogene influențează evoluția sclerozei multiple

Cercetările identifică o tulpină specifică de Tyzzerella nexilis, prezentă în proporție crescută în cazul sclerozei multiple progresive secundare, care conține numeroase elemente genetice mobile și nu dispune de mecanisme de apărare împotriva acestora. La șoarecii fără germeni, colonizarea cu această tulpină crește susceptibilitatea la encefalomielita autoimună experimentală prin stimularea TLR5 de către flageli și producerea de compuși neuroactivi cu sulf redus, ceea ce sugerează că transferul orizontal de gene ar putea determina progresia SM prin modificări ale microbiomului intestinal.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă22.06.2026

Funcțiile executive în scleroza multiplă recidivant-remisivă: un studiu comparativ privind memoria de lucru și controlul cognitiv

Acest studiu a comparat performanța funcțiilor executive la 24 de persoane cu scleroză multiplă recidivant-remisivă și la 24 de subiecți sănătoși din grupul de control, selectați pe criteriul de potrivire, folosind teste cognitive standardizate. Rezultatele au evidențiat o afectare selectivă a atenției divizate și a actualizării memoriei de lucru la pacienții cu SM în condiții de solicitare cognitivă intensă, în timp ce schimbarea atenției și inhibiția au rămas intacte.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă21.06.2026

Rolul dopaminei în modularea răspunsurilor imune Th17 și Th1 induse de monocite în scleroza multiplă

Acest studiu examinează cum dopamina și norepinefrina reglementează răspunsurile celulelor imunitare la pacienții cu scleroza multiplă de tip recurent-remitent, descoperind că ambele catecolamine suprimă producția de citokine pro-inflamatorii Th17 și Th1 de către monocite. Cercetarea demonstrează roluri distincte pentru subtipurile diferite de receptori ai dopaminei în modularea activării celulelor T, avansând înțelegerea mecanismelor neuroimune în patogeneza sclerozei multiple.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună21.06.2026

Scleroза multiplă progresivă: o analiză bibliometrică a literaturii de cercetare

Acest studiu bibliometric a analizat 1.991 de articole evaluate de colegi pe tema MS progresiv indexate în Scopus până în ianuarie 2023, cu 65.788 de citări totale și o medie de 33 de citări per articol. Analiza a identificat tendințele de publicare (vârf 2016-2020), națiunile lider în cercetare (SUA), autorii principali (Thompson, Miller, Filippi) și revistele de top, oferind o perspectivă generală asupra peisajului actual al cercetării în MS progresiv.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă21.06.2026

Schimbări ale Repertoriului Receptorului de Celulă B la Scleroza Multiplă: Recidivă versus Remisiune - O Analiză Comparativă

Acest studiu a analizat diversitatea receptorului B la 11 pacienți cu SM în cursul recidivelor și remisiunilor folosind secvențierea de generație următoare, comparând-i cu pacienții cu alte boli neurologice inflamatorii și controale sănătoase. Rezultatele au relevat diversitate BCR redusă și hipermutație somatică crescută în cursul recidivelor de SM, cu variante specifice ale genelor imunoglobulinei identificate ca potențiali biomarkeri pentru SM.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună21.06.2026

Efectele comparative ale suplimentării cu vitamina D asupra stresului oxidativ în scleroza multiplă recidivant-remisivă

Un studiu randomizat cu durata de 6 luni a comparat două scheme de dozare a vitaminei D (2000 UI/zi față de ~1330 UI/zi) la pacienții cu scleroză multiplă recidivant-remisivă, măsurând markerii stresului oxidativ, inclusiv malondialdehida și superoxid dismutaza. Deși nivelurile de vitamina D au crescut semnificativ în ambele grupuri, cercetătorii au concluzionat că aceste doze erau probabil insuficiente pentru a produce îmbunătățiri semnificative din punct de vedere clinic în ceea ce privește echilibrul dintre substanțele pro-oxidante și antioxidante.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună21.06.2026

Reabilitare Cognitivă Computerizată în Scleroză Multiplă: O Revizuire Sistematică și o Meta-Analiză

Această revizuire sistematică și meta-analiză a evaluat eficacitatea programelor de reabilitare cognitivă bazate pe calculator asupra cogniției la pacienții cu SM, analizând opt încercări clinice randomizate cu 427 de participanți în total. Rezultatele au arătat îmbunătățiri modeste, dar măsurabile, în viteza de procesare și atenție (testele PASAT și SDMT), cu dimensiuni ale efectului variind de la mici la moderate, susținând reabilitarea cognitivă asistată de calculator ca intervenție complementară pentru deficiența cognitivă asociată SM.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună21.06.2026

Motivele internării în spital a persoanelor cu scleroză multiplă

O analiză retrospectivă a unui număr de 210 de pacienți cu scleroză multiplă internați la Spitalul Universitar Duke (2018-2020) a relevat că infecțiile tractului urinar au reprezentat cel mai frecvent motiv de spitalizare (10,3%), durata internării și ratele de reinternare fiind comparabile cu cele ale populației generale. Studiul sugerează că o gestionare îmbunătățită a disfuncției vezicale ar putea reduce numărul de internări legate de scleroza multiplă.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă21.06.2026

Tyro3 și Gas6 sunt asociate cu integritatea substanței albe și mielinei în scleroza multiplă

Acest studiu prospectiv pe 5 ani a examinat biomarkerii receptorului Gas6/TAM în lichidul cefalorahidian de la pacienți cu SM și controale, găsind niveluri crescute la baseline ale Tyro3, Axl și Gas6 la SM progresiv comparativ cu SM remitent-recurent și controale sănătoase. Nivelurile crescute la baseline ale Tyro3 și Gas6 au fost asociate cu conținut redus de substanță albă și mielină la monitorizarea la 60 de luni, cu pacienți care prezintă dovezi de remielinizare având niveluri baseline mai scăzute de Tyro3.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună21.06.2026

Alopecia Universalis la pacient cu scleroza multiplă după trecerea de la Rituximab la Ocrelizumab: Un caz clinic

O femeie în vârstă de 37 de ani cu scleroza multiplă progresivă secundară a dezvoltat pierderea totală de păr pe întregul corp (alopecie universală) la scurt timp după ce a primit a doua doză de ocrelizumab, fiind tratată anterior cu rituximab. Cazul sugerează că ocrelizumab poate declanșa alopecie autoimună la pacienții cu scleroza multiplă imunodeprimați, reprezentând un potențial efect secundar grav care necesită conștientizare clinică.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună21.06.2026

Potențialul diagnostic al biomarkerilor din sânge în scleroza multiplă

Acest studiu evaluează trei biomarkeri proteici (BGM, NIC și SPARC-M) derivați din distrugerea țesuturilor în scleroza multiplă, arătând o discriminare diagnostică promițătoare cu valori AUC variind între 0,710 și 0,875. Aceste fragmente proteice eliberate patologic ar putea servi drept o amprentă proteică specifică pentru diagnosticul SM în practica clinică.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună21.06.2026

Efectul antrenamentului vestibular asupra funcțiilor cognitive la persoanele cu scleroză multiplă: Un studiu controlat randomizat

Acest studiu controlat randomizat a examinat dacă antrenamentul vestibular combinat cu exercițiul aerobic îmbunătățește funcția cognitivă la 40 de persoane cu scleroza multiplu de tip recidivant-remisiv, comparativ cu exercițiul aerobic singur. Grupul de antrenament vestibular a arătat îmbunătățiri semnificativ mai mari în învățarea verbală, reținerea visuospațială și nivelurile serice de BDNF, sugerând că antrenamentul vestibular poate fi o abordare complementară eficace pentru disfuncția cognitivă asociată sclerozei multiple.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună21.06.2026

Biomarkeri de microARN pentru diagnosticul sclerozei multiple și progresia bolii

Acest studiu a evaluat șapte microARN-uri în probe de plasmă de la pacienți cu SM și controale, identificând miR-23a-3p și miR-326 ca potențiali markeri diagnostici pentru SM recurent-remitent, și miR-150-5p și miR-320a-3p ca posibili indicatori ai progresiei către SM progresivă secundară. Constatările sugerează că aceste microARN-uri ar putea fi încorporate în panouri diagnostice și utilizate pentru a prezice evoluția bolii, deși autorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare de validare.