Scleroză multiplă

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună27.06.2026

Comentariu privind acumularea de fier în corpul calos: un studiu cantitativ prin RMN în cazul sclerozei multiple recidivante-remisive

Acesta este un comentariu științific privind o cercetare care analizează modelele de acumulare a fierului în corpul calos al pacienților cu scleroză multiplă recidivant-remisivă, utilizând imagistica prin rezonanță magnetică cantitativă. Studiul explorează potențiali biomarkeri de neuroimagistică care ar putea contribui la înțelegerea fiziopatologiei sclerozei multiple și a evoluției bolii.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă27.06.2026

Conectivitatea funcțională EEG ca biomarker neurofiziologic al funcției cognitive în scleroza multiplă recidivant-remisivă

Acest studiu a analizat modelele de conectivitate EEG în stare de repaus la 35 de pacienți cu scleroză multiplă recidivant-remisivă, comparativ cu un grup de control format din persoane sănătoase, constatând perturbări semnificative ale coerenței și decalajului de fază în benzile alfa și beta, care s-au corelat cu deficiențe cognitive la Testul de adunare serială auditivă ritmată. Rezultatele sugerează că măsurătorile de conectivitate derivate din EEG pot servi drept biomarkeri neurofiziologici obiectivi pentru monitorizarea disfuncției cognitive în scleroza multiplă.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună27.06.2026

Variantele genice legate de sistemul imunitar ca factori modificatori ai gravității sclerozei multiple

Această cercetare analizează modul în care variațiile genetice ale genelor implicate în răspunsul imun influențează gravitatea și evoluția sclerozei multiple. Studiul contribuie la înțelegerea diferențelor individuale în ceea ce privește evoluția sclerozei multiple prin intermediul biomarkerilor genetici.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă27.06.2026

Scleroza multiplă pseudotumorală: caracteristici clinice și imagistice într-un studiu de cohortă

Scleroza multiplă pseudotumorală (PTMS) se manifestă prin leziuni de dimensiuni mari (>2 cm) care, la examinarea imagistică, imită tumorile cerebrale, dar reprezintă o variantă agresivă a sclerozei multiple. Acest studiu retrospectiv realizat pe 18 pacienți (83% femei) cu SM recidivant-remisiv a evidențiat un diagnostic întârziat în unele cazuri, simptome preponderent motorii și o îmbunătățire clinică favorabilă pe termen lung în urma tratamentului standard pentru SM.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună27.06.2026

Testosteronul în scleroza multiplă recidivantă-remisivă: un studiu caz-martor

Acest studiu de tip caz-martor analizează relația dintre nivelurile de testosteron și scleroza multiplă recidivant-remisivă (SMRR), urmărind să stabilească dacă factorii hormonali influențează evoluția bolii. Cercetarea utilizează o metodologie comparativă pentru a evalua rolul potențial al testosteronului în fiziopatologia SM în rândul populațiilor afectate și neafectate.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună27.06.2026

Cunoștințe privind impactul sclerozei multiple asupra sarcinii și maternității la pacientele cu SM

Acest studiu analizează modul în care pacientele cu scleroză multiplă înțeleg impactul acestei boli asupra sarcinii, nașterii și evoluției postpartum. Studiul abordează o lacună clinică importantă, evaluând cunoștințele pacientelor cu privire la gestionarea sănătății reproductive în contextul sclerozei multiple.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună26.06.2026

ARN-urile circulare: o nouă abordare a sclerozei multiple

Această analiză examinează rolul ARN-urilor circulare (o clasă de ARN-uri necodante) în patogeneza sclerozei multiple, explorând modul în care acestea reglează expresia genică și funcția imunitară. ARN-urile circulare influențează neuroinflamația, leziunile neuronale și disfuncția microglială, ceea ce sugerează că ar putea sta la baza unor viitoare abordări diagnostice și terapeutice ale sclerozei multiple.

StudiuScleroză multiplăÎncredere bună23.06.2026

Analiza prin învățare automată a reflexului pupilar la lumină pentru evaluarea disfuncției autonome în scleroza multiplă

Acest studiu a analizat utilizarea pupilografiei combinate cu învățarea automată pentru detectarea disfuncției autonome la pacienții cu scleroză multiplă recidivant-remisivă, obținând o precizie de 85,7% pe setul de date de testare, dar o performanță mai scăzută (precizie de 75%) în cadrul validării independente. Cercetarea demonstrează fezabilitatea utilizării biomarkerilor bazati pe pupilă pentru evaluarea sclerozei multiple, recunoscând totodată provocările legate de generalizabilitate.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă23.06.2026

Inflamarea reziduală a lichidului cefalorahidian persistă pe parcursul tratamentului pe termen lung cu natalizumab în cazul sclerozei multiple recidivante-remisive

Acest studiu a măsurat 15 biomarkeri inflamatori în lichidul cefalorahidian al pacienților cu scleroză multiplă tratați cu natalizumab pe perioade de durată variabilă, comparativ cu pacienții cu scleroză multiplă netratați și cu subiecții sănătoși din grupul de control. Deși natalizumabul a redus semnificativ majoritatea markerilor inflamatori, anumiți biomarkeri, inclusiv antigenii de maturare a celulelor B și IL-10, au rămas la niveluri ridicate chiar și după mai mult de cinci ani de tratament, ceea ce sugerează o suprimare incompletă a inflamației intratecale.

StudiuScleroză multiplăÎncredere înaltă23.06.2026

Dulaglutida ca tratament adjuvant în scleroza multiplă recidivant-remisivă: un studiu randomizat, deschis, de validare a conceptului

Un studiu randomizat controlat, cu durata de 12 luni, a evaluat dulaglutida (un agonist al receptorului GLP-1) ca terapie adjuvantă alături de natalizumab la 28 de pacienți cu scleroză multiplă recidivant-remisivă, măsurând nivelurile lanțului ușor al neurofilamentelor, modificările observate la RMN cerebral și rezultatele funcționale. Tratamentul cu dulaglutidă a redus semnificativ greutatea, IMC-ul și grăsimea corporală, îmbunătățind în același timp toleranța la glucoză și prezentând potențiale efecte neuroprotectoare.