Epilepsie

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă12.07.2026

Reducerea mortalității asociate epilepsiei la Maridi, Sudanul de Sud, urmând controlul oncocercozei și înființarea clinicii

Un studiu care a comparat sondajele de la casă la casă din 2018 și 2024 în Maridi, South Sudan, a constatat o scădere de 4,2 ori a mortalității asociate epilepsiei după intensificarea eforturilor de eliminare a oncocercozei și înființarea unei clinici de epilepsie cu medicamente anticonvulsivante gratuite. Mortalitatea a scăzut de la 78,3 la 18,7 la 1000 persoane-ani, cu cea mai dramatică îmbunătățire la adolescenți (11-20 ani), demonstrând impactul controlului bolilor integrate și accesului la asistență medicală specializată.

PresăEpilepsieÎncredere înaltă10.07.2026

Un nou comutator genetic ar putea îmbunătăți terapia genică pentru epilepsia rezistentă la medicamente

Aproximativ o treime din pacienții cu epilepsie rămân rezistenți la crizele convulsive în ciuda medicamentației, adesea din cauza dezechilibrului dintre excitație și inhibiție în creier. Cercetătorii dezvoltă o abordare bazată pe comutatoare genetice pentru a îmbunătăți terapia genică prin țintirea neuronilor GABAergici inhibitori pentru a restaura mecanismele naturale de suprimare a crizelor cerebrale.

StudiuEpilepsieÎncredere bună10.07.2026

Dincolo de Anxietate: Experiențele Familiei și Caregiversului în Ingrijirea Epilepsiei și Sprijinul Profesional

Acest studiu calitativ a examinat cunoștințele și sprijinul acordat familiilor și persoanelor care au grijă de oamenii care trăiesc cu epilepsie prin interviuri cu 15 participanți (11 părinți, 4 frați/surori). Cercetarea a identificat lacune în sprijinul profesional și consiliere, revelând că, în ciuda rolului lor crucial în îngrijirea pacientului, persoanele care au grijă necesită sprijin semnificativ mai bun din partea furnizorilor de servicii de sănătate pentru a îmbunătăți rezultatele și calitatea vieții.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă07.07.2026

Modele explicative ale epilepsiei: credințele culturale ca bariere în accesul la îngrijirea biomedicală și gestionarea crizelor în Uganda

Acest studiu calitativ cu 128 de participanți în Uganda documentează modul în care modelele explicative pluraliste care combină credințele biologice, sociale și supranaturale despre epilepsie determină persoanele cu epilepsie să prefere remediile tradiționale și cele bazate pe credință religioasă în detrimentul tratamentului biomedical. Cercetarea demonstrează că aceste credințe culturale privind sănătatea impietează semnificativ aderența la medicamentele anticonvulsivante și controlul eficace al crizelor epileptice.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă07.07.2026

Platforma Edge-AI Wearable pentru Detectarea în Timp Real a Convulsiilor Epileptice cu Alertări Geolocalizate

Acest studiu prezintă un dispozitiv portabil care utilizează inteligență artificială la nivel de muchie pentru a detecta convulsiile epileptice în timp real prin fuziunea multi-senzor (accelerometru, PPG, GPS) și algoritmi de învățare automată implementați direct pe dispozitiv. După detectarea unei convulsii, sistemul trimite alerte SMS instantanee cu coordonatele de locație precise către îngrijitori, oferind o soluție de monitorizare cost-eficientă, deosebit de valoroasă în mediile medicale cu resurse limitate.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă04.07.2026

Caracterizarea semnelor clinice postictale la câinii cu epilepsie idiopatică: un studiu bazat pe chestionar

Acest studiu prospectiv a analizat semnele postictale la 87 de câini cu epilepsie idiopatică, constatând că 91% dintre aceștia au prezentat manifestări postictale cu o durată mediană de 30 de minute, dezorientarea și neîndemânarea fiind cele mai frecvente. Semnele postictale au afectat semnificativ mai mult calitatea vieții decât semnele ictale, iar administrarea de benzodiazepine a fost asociată cu o durată postictală prelungită.

StudiuPreprintEpilepsieÎncredere înaltă03.07.2026

Varianța semnalului EEG ca biomarker pentru detectarea crizelor: validarea prin învățare automată pe setul de date al Universității din Bonn

Acest studiu evaluează dacă epocile EEG din timpul crizelor prezintă o varianță a semnalului semnificativ mai mare în comparație cu stările non-ictale și dezvoltă un clasificator de tip „Random Forest” folosind o partiționare la nivel de subiect pentru a diferenția crizele active de înregistrările fără crize din zona epileptogenă. Cercetarea respectă standarde metodologice riguroase (STARD 2015, TRIPOD+AI) și utilizează setul de date public al Universității din Bonn, cu o validare încrucișată adecvată pentru a preveni scurgerea de date, răspunzând nevoii clinice de detectare automată și scalabilă a crizelor în medii cu resurse limitate.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă03.07.2026

Prevalența și factorii de risc ai deficienței intelectuale la copiii cu epilepsie din Uganda

Acest studiu transversal, realizat pe un eșantion de 386 de copii și adolescenți cu epilepsie din spitalele naționale de referință din Uganda, a constatat că 34,7% dintre aceștia prezentau deficiențe intelectuale, asociate cu vârsta mai înaintată, nefrecventarea școlii, înscrierea la școli pentru copii cu nevoi speciale, întârzierea în dezvoltarea vorbirii și utilizarea mai multor medicamente anticonvulsivante. Epilepsia cu debut în adolescență a avut un efect protector împotriva deficienței intelectuale, ceea ce sugerează că crizele cu debut precoce pot prezenta un risc cognitiv mai mare.

PresăEpilepsieÎncredere înaltă02.07.2026

Un studiu identifică noi ținte cerebrale pentru tratamentul individualizat al epilepsiei

Cercetătorii de la Mayo Clinic au cartografiat nucleul pulvinar, o structură cerebrală profundă, pentru a permite o țintire mai precisă a terapiilor de stimulare cerebrală la pacienții cu epilepsie rezistentă la medicamente. Această caracterizare anatomică ar putea contribui la dezvoltarea unor abordări personalizate de neuromodulare în tratamentul epilepsiei.

StudiuPreprintEpilepsieÎncredere bună02.07.2026

Electrocorticografia intraoperatorie în cazul tumorilor asociate cu epilepsia la copii: un studiu randomizat controlat care compară rezultatele la copii și adulți

Acest studiu randomizat controlat (RCT) a evaluat dacă rezecția chirurgicală ghidată intraoperatoriu prin electrocorticografie (ECoG) îmbunătățește rezultatele la pacienții pediatrici, comparativ cu cei adulți, cu epilepsie rezistentă la tratament medicamentos cauzată de tumori cerebrale. Patruzeci și doi de pacienți (17 copii, 25 de adulți) au fost repartizați aleatoriu în grupuri pentru a beneficia de o rezecție totală macroscopică cu sau fără ghidare prin ECoG, urmând ca rezultatele privind controlul crizelor (scorurile Engel) și evenimentele adverse să fie comparate între grupuri și pe cohote de vârstă.

StudiuEpilepsieÎncredere bună02.07.2026

Subțierea stratului de fibre nervoase retiniene ca marker al pierderii neuronale în epilepsia la adulți: un studiu OCT

Acest studiu transversal a comparat rezultatele imagistice retiniene obținute prin tomografie de coerență optică (OCT) la 98 de adulți cu epilepsie cu cele ale unui grup de 85 de subiecți sănătoși din grupul de control, constatând o subțiere semnificativă a mai multor straturi retiniene și o reducere a volumului maculei în grupul cu epilepsie. Pierderea neuroaxonală retiniană a fost asociată cu caracteristicile crizelor, ceea ce sugerează că OCT ar putea servi drept biomarker neinvaziv pentru leziunile neuronale cerebrale la persoanele cu epilepsie.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă02.07.2026

Factori predictivi și factori asociați cu reacțiile adverse la medicamente la persoanele cu epilepsie

Acest studiu observațional realizat pe un eșantion de 940 de persoane cu epilepsie a evidențiat că nervozitatea (34,3%), agresivitatea (33,6%) și creșterea în greutate (32,3%) au fost cele mai frecvente reacții adverse la medicamentele anticonvulsivante, iar 20,1% dintre participanți au raportat probleme de memorie. Durata utilizării medicamentelor anticonvulsivante și durata epilepsiei s-au evidențiat ca factori determinanți majori ai reacțiilor adverse la medicamente.

StudiuEpilepsieÎncredere bună02.07.2026

Creatin-kinaza ca biomarker pentru diferențierea crizelor tonico-clonice generalizate de crizele neepileptice de origine psihogenă și de sincopă: revizuire sistematică și metaanaliză

Un studiu de cohortă retrospectiv și o meta-analiză realizate pe un eșantion de 1.300 de pacienți au analizat dacă nivelurile serice ale creatinkinazei (CK) ar putea contribui la diferențierea crizelor epileptice de crizele non-epileptice de origine psihogenă (PNES) și de sincopă. Rezultatele au evidențiat niveluri semnificativ crescute ale CK la 48 de ore după crize tonico-clonice generalizate, comparativ cu PNES și sincopă, sugerând că CK ar putea fi un potențial biomarker adjuvant pentru clasificarea crizelor atunci când istoricul clinic este neclar.

StudiuEpilepsieÎncredere bună02.07.2026

Faza postictală în epilepsia idiopatică canină: manifestări clinice, gestionare și impactul asupra calității vieții din perspectiva proprietarilor

Acest studiu observațional a chestionat 292 de proprietari de câini cu privire la simptomele postictale în cazul epilepsiei idiopatice canine, constatând că 97% dintre aceștia au raportat semne clinice postictale, inclusiv dezorientare, mers compulsiv, ataxie și orbire, care au afectat în mod semnificativ calitatea vieții atât a câinilor, cât și a proprietarilor. Medicamentele anticonvulsive de urgență s-au dovedit ineficiente în controlul semnelor postictale în 71% din cazuri, evidențiind o nevoie terapeutică nesatisfăcută în gestionarea fazei postictale a crizelor epileptice, adesea neglijată.

StudiuEpilepsieÎncredere bună02.07.2026

Analiza modelelor de prescriere a medicamentelor antiepileptice și a impactului monitorizării terapeutice a medicamentelor asupra controlului crizelor

Acest studiu retrospectiv realizat în cadrul unui spital a analizat modelele de prescriere a medicamentelor anticonvulsivante la 918 de pacienți cu tulburări convulsive, constatând că levetiracetamul este medicamentul cel mai frecvent prescris. Studiul a evidențiat faptul că menținerea unor doze stabile de medicamente a fost asociată cu un control mai bun al crizelor, în timp ce ajustările de doză bazate pe monitorizarea nivelurilor terapeutice ale medicamentului au fost, în mod paradoxal, corelate cu o creștere a numărului de crize intermitente.

StudiuEpilepsieÎncredere bună01.07.2026

Dieta Atkins modificată pentru epilepsia rezistentă la tratament medicamentos la adolescenți și adulți: o revizuire sistematică și o metaanaliză

Această meta-analiză a trei studii clinice randomizate controlate a evaluat dieta Atkins modificată (MAD) ca opțiune terapeutică pentru epilepsia rezistentă la tratament medicamentos la adolescenți și adulți, constatând că 23% dintre pacienți au înregistrat o reducere a crizelor de ≥50%, cu rezultate semnificativ mai bune în comparație cu grupurile de control. Datele demonstrează că MAD are eficacitate și un nivel bun de aderență la tratament în ceea ce privește reducerea crizelor în cazul epilepsiei rezistente la medicamente, deși mărimea efectului absolut este modestă.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă01.07.2026

Cenobamat în sindromul Dravet pediatric: două cazuri de pacienți care răspund la tratament, contestând mecanismele convenționale ale blocatorilor canalelor de sodiu

Două cazuri pediatrice de sindrom Dravet (cauzat de mutații SCN1A) au prezentat o reducere substanțială a crizelor epileptice cu cenobamat, în ciuda proprietăților de blocare a canalelor de sodiu ale medicamentului, care de obicei agravează această afecțiune. Rezultatele sugerează că mecanismul cenobamatului poate diferi de cel al blocantelor clasice de canale de sodiu și justifică efectuarea unor studii controlate pentru a evalua eficacitatea și siguranța în populații pediatrice.

StudiuEpilepsieÎncredere înaltă30.06.2026

Factori predictivi ai recidivei crizelor după întreruperea tratamentului anticonvulsiv la copiii cu epilepsie

Un studiu realizat pe un eșantion de 403 copii cu epilepsie care au întrerupt tratamentul anticonvulsiv după o perioadă de ≥2 ani fără crize a evidențiat că 12,7% dintre aceștia au suferit o recidivă a crizelor, cele mai ridicate rate fiind înregistrate în cazul etiologiilor genetice (25%) și structurale (14,9%). Printre factorii predictivi cheie ai recidivei s-au numărat vârsta la momentul diagnosticării > 2 ani, etiologia definită, crizele focale și întreruperea rapidă a tratamentului (< 3 luni).

Studii și știri