Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

430 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Oamenii de știință au restabilit memoria în modelele de șoareci cu demență prin îmbunătățirea funcției mitocondrii

Cercetătorii au demonstrat că mitocondrii care funcționează defectuos pot contribui la declinul cognitiv în bolile neurodegenerative și au dezvoltat un instrument pentru a stimula temporar activitatea mitocondrială în creier. În modelele la șoareci cu demență, această intervenție a restabilit performanța memoriei, sugerând că vizarea deficitului energetic neuronal ar putea fi o cale terapeutică viitoare pentru boala Alzheimer.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Oamenii de știință descoperă de ce riscul Alzheimer lovește femeile mult mai greu

Un studiu din UC San Diego efectuat pe peste 17.000 de adulți a constatat că femeile pot fi disproporționat de sensibile la factorii de risc comuni ai demenței, sugerând diferențe specifice sexului în vulnerabilitatea la Alzheimer. Cercetarea indică faptul că adaptarea strategiilor de prevenire și intervenție pentru femei ar putea fi o abordare importantă pentru reducerea riscului de boală Alzheimer.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Oamenii de știință de la USC au identificat enzima cPLA2 ca factor declanșator al inflamației în Alzheimer și au dezvoltat compuși terapeutici potențiali.

USC researchers have discovered that cPLA2, an enzyme involved in brain inflammation, may play a key role in Alzheimer's disease, particularly in individuals carrying the APOE4 high-risk gene. The team has identified potential drug compounds that could reduce this inflammation while preserving normal brain function.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Disfuncția Sintezei Proteinelor și Imobilizarea Ribozomală ca Mecanisme Potențiale în Îmbătrânirea Creierului și Boala Alzheimer

Cercetătorii de la Stanford, folosind modele de pești killifish, au identificat că disfuncția ribozomală—în care ribozomii se ciocnesc și se blochează în timpul sintezei proteinelor—poate contribui la declinul cognitiv legat de vârstă și la patologia Alzheimerului. Acest mecanism celular ar putea explica acumularea proteinelor greșit pliate și agregatelor caracteristice neurodegenerării.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Alimentele ultra-procesate sunt legate de deficitele de atenție și factori de risc pentru demență într-un studiu larg pe adulți

Un studiu efectuat pe peste 2.100 de adulți a găsit asociații între consumul mai ridicat de alimente ultra-procesate și atenție mai slabă, procesare cognitivă mai lentă și markeri crescuți ai riscului de demență, chiar și în rândul persoanelor care altfel mănâncă sănătos. Deși constatările sunt în concordanță cu cercetările din neuroștiința nutrițională, designul observațional nu poate dovedi definitiv cauzalitatea.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Compusul pe bază de cupru arată promisiuni în eliminarea proteinelor toxice din Alzheimer în studiile de laborator

Cercetătorii raportează că un medicament pe bază de cupru a redus acumularea de amiloid și a îmbunătățit memoria în experimente de laborator cu modele ale bolii Alzheimer. Testarea anterioară a compusului la oameni pentru alte afecțiuni neurologice poate accelera evaluarea clinică, deși rezultatele rămân preliminare și necesită o validare suplimentară.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

10 moduri surprinzătoare în care diabetul și demența sunt legate între ele

Diabetul și demența au în comun căi interconectate care implică disfuncția insulinei, perturbarea metabolismului glucozei, neuroinflamația și leziunile cerebrovasculare, care pot afecta memoria și funcțiile cognitive. Cercetările recente sugerează că anumite medicamente pentru diabet ar putea reduce riscul de demență, oferind noi perspective pentru strategiile preventive de menținere a sănătății creierului.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Insomnia cronică legată de risc crescut cu 40% de demență, sugerează studiu Mayo Clinic

Un studiu din Mayo Clinic a constatat că persoanele cu insomnie cronică aveau un risc cu 40% mai mare de a dezvolta demență sau deficiență cognitivă, neuroimaginea arătând modificări cerebrale legate de Alzheimer. Pierderea somnului a fost asociată cu îmbătrânire cognitivă echivalentă cu aproximativ patru ani, cu efecte potențial mai pronunțate la purtătorii de risc genetic.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Dovezi în expansiune că stimularea gamma de 40Hz promovează sănătatea creierului

Cercetările din laboratoare multiple din ultimul deceniu sugerează că îmbunătățirea activității ritmului gamma în creier ar putea oferi potențial terapeutic pentru boala Alzheimer și posibil alte condiții neurologice. Deși aceasta reprezintă o direcție de cercetare promițătoare, abordarea rămâne în fază investigativă și nu a fost încă stabilită ca o tratament clinic dovedit.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Riscul de Alzheimer ar putea avea originea la nivelul barierei hematoencefalice, mai degrabă decât în interiorul neuronilor

Cercetări recente sugerează că factorii de risc genetici pentru boala Alzheimer și accidentul vascular cerebral afectează în primul rând bariera hematoencefalică — rețeaua de vase de sânge și celule imune care protejează creierul — mai degrabă decât neuronii înșiși. Această descoperire reorientează atenția științifică către sistemul de apărare al creierului, considerându-l un câmp de luptă esențial pentru înțelegerea dezvoltării bolilor neurologice.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Acumularea de grăsime în creier la nivelul celulelor imune a fost identificată ca un potențial factor declanșator al bolii Alzheimer

Cercetătorii de la Purdue au identificat acumularea de lipide în celulele imune ale creierului ca fiind un factor semnificativ în progresia bolii Alzheimer, ceea ce ar putea completa înțelegerea acestei afecțiuni dincolo de plăcile amiloide și aglomerările de proteine tau. Eliminarea grăsimii din aceste celule imune și restabilirea funcției lor ar putea reprezenta o nouă abordare terapeutică a bolii.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Modificarea ritmului circadian ar putea oferi protecție împotriva patologiei Alzheimer, conform studiilor preclinice

Cercetătorii au demonstrat pe șoareci că perturbarea unei proteine circadiene crește nivelurile de NAD+ și reduce acumularea de tau, ceea ce sugerează că ajustarea ceasului circadian ar putea avea efecte neuroprotectoare. Cercetarea se află încă în stadiu preliminar și necesită validare suplimentară înainte de a putea fi aplicată în practică clinică.

PresăDemențeÎncredere înaltă19.06.2026

Oamenii de știință descoperă o structură ascunsă cu patru straturi în centrul memoriei din creier

Cercetătorii au utilizat tehnici avansate de imagistică a ARN-ului pentru a identifica o organizare în patru straturi, necunoscută până acum, în regiunea CA1 a hipocampului, cartografiind peste 330.000 de semnale genetice provenite de la mii de neuroni. Această descoperire ar putea explica diferențele funcționale din cadrul regiunii CA1 și motivul pentru care anumiți neuroni sunt vulnerabili la deteriorare în cazul bolii Alzheimer și al epilepsiei.

StudiuDemențeÎncredere bună19.06.2026

Clinica Minții și Mișcării: Dezvoltarea unui Serviciu Integrat Cognitiv-Neuropsihiatric pentru Demența cu Corpuri Lewy

Acest studiu de coorte evaluează o clinică specializată care abordează nevoile de îngrijire a 99 de pacienți cu boala Parkinson, demență în boala Parkinson și demență cu corpuri Lewy, documentând rate ridicate de compromisiune cognitivă, halucinații și deluziuni care necesită coordonare multi-serviciu. Constatările susțin valoarea clinică a serviciilor integrate care combină expertiză în tulburări de memorie și mișcare pentru a gestiona profilurile neuropsiihiatrice complexe caracteristice bolii Lewy.

StudiuDemențeÎncredere înaltă19.06.2026

Inflamația sistemică, delir și progresie clinică în boala Alzheimer ușoară-moderată

Acest studiu a examinat biomarkerii inflamatori plasmatici și marcatorii neurodegenerativi în 333 de persoane cu boala Alzheimer ușoară-moderată pe o perioadă de 18 luni, găsind că marcatorii inflamatori nu au fost asociați cu progresiunea bolii, dar p-tau217 și GFAP la linie de bază au prezis o declin cognitiv și funcțional mai rapid. Episoadele de deliriu au fost semnificativ asociate cu deteriorarea cognitivă accelerată, sugerând că evenimentele inflamatorii acute pot avea un impact mai mare asupra traiectoriei AD decât inflamația cronică de grad scăzut.

StudiuDemențeÎncredere înaltă19.06.2026

Imunitatea în boala Alzheimer: De la mecanisme la terapii

Această analiză examinează cum răspunsurile imune înnăscute și adaptive, în special cele care implică microglia și celulele T, contribuie la dezvoltarea și progresiunea bolii Alzheimer. Autorii discută cum factorii de risc genetic converg spre căi imune și propun imunoterapii specifice stadiului ca potențiale intervenții de medicină de precizie.