Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

569 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
StudiuDemențeÎncredere bună07.07.2026

Derivate novel de acid cafic-piperazine ca agenți multifuncționali pentru gestionarea bolii Alzheimer

Cercetătorii au sintetizat și evaluat noi compuși chimici derivați din acid cafeic și piperaxină care vizează mai multe mecanisme patologice în boala Alzheimer, inclusiv inhibiția colinesterazei, prevenirea agregării beta-amiloidului, activitate antioxidantă și quelație de metale. Compusul principal (7b) a demonstrat potenţă superioară în comparație cu analogii anteriori în testele enzimatice și a arătat proprietăți promițătoare antioxidante și de quelație de metale în evaluarea preclinică.

PresăDemențeÎncredere bună06.07.2026

Lipsa locurilor în azilurile de bătrâni pune în pericol îngrijirea americanilor, a căror populație îmbătrânește rapid

Pe măsură ce generația „baby boomers” ajunge la vârsta de 80 de ani, cererea de servicii oferite de azilurile de bătrâni crește vertiginos din cauza ratei tot mai mari a cazurilor de demență și a dizabilităților legate de vârstă, în timp ce numărul de paturi disponibile continuă să scadă. Acest dezechilibru între nevoile crescânde de îngrijire și capacitatea tot mai redusă reprezintă provocări semnificative pentru persoanele în vârstă din Statele Unite care au nevoie de asistență în desfășurarea activităților zilnice.

PresăDemențeÎncredere bună06.07.2026

Nivelurile ridicate ale glicemiei sunt asociate cu o îmbătrânire mai rapidă a creierului

Cercetările arată că nivelurile ridicate ale glicemiei sunt asociate cu o îmbătrânire accelerată a creierului, caracterizată prin reducerea volumului și a dimensiunii creierului, dincolo de modificările normale legate de vârstă. Această îmbătrânire accelerată poate crește riscul de pierdere precoce a memoriei, de declin cognitiv și de tulburări neurodegenerative.

PresăDemențeÎncredere bună04.07.2026

Ce este tulburarea cognitivă ușoară și duce întotdeauna la demență?

Deficiența cognitivă ușoară implică modificări vizibile ale memoriei și ale capacităților cognitive, care pot fi observate de către persoana în cauză sau de către cei apropiați. Articolul analizează dacă MCI evoluează inevitabil către demență, clarificând diferența dintre îmbătrânirea normală și declinul cognitiv patologic.

StudiuDemențeÎncredere bună04.07.2026

Bidirecționalitatea și aplicarea modelului neurocognitiv integrat al cogniției tehnologice la sănătatea cognitivă la vârste înaintate

Această lucrare academică prezintă un model neurocognitiv integrat care combină sistemele neuronale cu utilizarea tehnologiei în viața de zi cu zi, în scopul unei mai bune înțelegeri și abordări a bolii Alzheimer și a demențelor asociate. Modelul are aplicații potențiale în prevenirea, depistarea și îngrijirea bolilor Alzheimer și a demențelor asociate (ADRD), fiind necesare cercetări viitoare pentru validarea mecanismelor de reziliență cognitivă în procesul de îmbătrânire.

StudiuDemențeÎncredere bună04.07.2026

Efectul pierderii auzului asupra unui model de șobolan cu predispoziție genetică la boala Alzheimer

Acest studiu preclinic analizează modul în care pierderea auzului influențează rezultatele neurologice la șobolanii cu predispoziție genetică, contribuind la înțelegerea mecanismelor potențiale care leagă disfuncția auditivă de progresia bolii Alzheimer. Cercetarea utilizează modele animale pentru a investiga căile biologice, mai degrabă decât intervențiile clinice.

StudiuDemențeÎncredere înaltă04.07.2026

Deficiența cognitivă și apneea centrală de somn cauzate de compresia arterei vertebrale, care imită boala Alzheimer

Un raport de caz descrie un bărbat în vârstă de aproximativ 60 de ani, diagnosticat inițial cu boala Alzheimer, la care s-a constatat apnee centrală de somn severă și declin cognitiv cauzate de o arteră vertebrală tortuoasă care comprima medula oblongă, fapt confirmat prin imagistică și prin valorile normale ale biomarkerilor din LCR. Acest caz evidențiază modul în care compresia structurală a trunchiului cerebral, care provoacă hipoxie cronică, se poate manifesta ca o boală neurodegenerativă, subliniind importanța investigațiilor imagistice în cazurile de demență cu manifestări atipice.

PresăDemențeÎncredere înaltă03.07.2026

Deficiența cognitivă ușoară: duce întotdeauna la demență?

Deficiența cognitivă ușoară (MCI) este o etapă intermediară recunoscută între îmbătrânirea normală și demență, însă nu toate persoanele cu MCI ajung să sufere de demență. Articolul abordează preocupările frecvente legate de declinul cognitiv și clarifică faptul că evoluția acestei afecțiuni este variabilă și nu este inevitabilă.

PresăDemențeÎncredere bună03.07.2026

Un studiu își propune să oprească inflamația asociată bolii Alzheimer la purtătorii genelor APOE4, prin țintirea moleculară bazată pe inteligența artificială

Cercetătorii utilizează inteligența artificială și țintirea cu molecule mici pentru a inhiba enzima cPLA2, ca strategie de reducere a inflamației cerebrale la persoanele purtătoare ale variantei genetice APOE4 cu risc ridicat. Această abordare reprezintă o nouă cale terapeutică pentru prevenirea bolii Alzheimer în rândul populațiilor predispuse genetic.

PresăDemențeÎncredere înaltă03.07.2026

Aproape jumătate dintre cazurile de demență pot fi prevenite prin schimbări ale stilului de viață, însă campaniile de sănătate publică trebuie îmbunătățite

Un studiu realizat de Universitatea Curtin și publicat în revista „The Lancet Healthy Longevity” identifică factori de risc modificabili (inactivitatea fizică, fumatul, nivelul scăzut de educație, izolarea socială) care ar putea preveni aproximativ 50% din cazurile de demență. Cercetarea arată că actualele campanii de sensibilizare la scară largă ajung la un public numeros, dar produc doar îmbunătățiri modeste în ceea ce privește cunoștințele și schimbările comportamentale.

StudiuDemențeÎncredere înaltă03.07.2026

Neurodegenerarea progresivă în angiopatia amiloidă cerebrală iatrogenă: dovezi obținute din neuroimagistica longitudinală și declinul cognitiv

Un studiu retrospectiv realizat pe 11 adulți cu angiopatie amiloidă cerebrală iatrogenă (cauzată de expunerea la dura mater cadaverică în timpul unei intervenții neurochirurgicale efectuate în copilărie) a constatat că 73% dintre aceștia au dezvoltat o atrofie cerebrală progresivă pe parcursul a 5 ani, iar 82% au prezentat tulburări cognitive. Examinarea histopatologică efectuată în jumătate din cazuri a confirmat patologia bolii Alzheimer, sugerând coexistența frecventă a neurodegenerării în această populație.

StudiuDemențeÎncredere bună03.07.2026

Analiza bazată pe inteligența artificială a biomarkerilor microbiomului intestinal pentru diagnosticarea demenței: o revizuire de sinteză

Această analiză de sinteză sintetizează literatura de specialitate privind analiza bazată pe inteligența artificială a semnăturilor microbiomului intestinal pentru diagnosticarea subtipurilor de demență, în special a bolii Alzheimer, folosind modele de învățare automată precum pădurile aleatorii și rețelele neuronale. Cercetarea identifică modificări bacteriene specifice asociate cu demența, inclusiv o reducere a bacteriilor producătoare de butirat și o creștere a speciilor proinflamatorii, care pot contribui la elaborarea strategiilor de diagnostic prin intermediul mecanismelor axei intestin-creier.

StudiuDemențeÎncredere înaltă03.07.2026

Profilurile conectomului cerebral mediază relația dintre patologie și fenotip în boala Alzheimer

Cercetătorii au utilizat analiza structurală și funcțională a conectomului cerebral pentru a identifica două subtipuri de tulburare cognitivă ușoară: unul cu integritatea conectomului păstrată (MCI-P) și unul cu perturbări extinse (MCI-C), în ciuda unei încărcături patologice comparabile. Subgrupul cu conectomul perturbat a prezentat o neurodegenerare mai severă, un declin cognitiv accelerat și un risc mai ridicat de progresie, ceea ce sugerează că organizarea rețelei cerebrale joacă un rol esențial în modul în care patologia bolii Alzheimer se traduce în simptome clinice.

StudiuDemențeÎncredere înaltă03.07.2026

Interacțiunea dintre cilii primari și veziculele extracelulare în boala Alzheimer: mecanisme și potențialul ca biomarker

Cilii primari reglează căile de semnalizare critice ale creierului, inclusiv cele care implică proteina precursoare a amiloidului și procesarea proteinei tau; disfuncția acestora contribuie la formarea plăcilor amiloide, a aglomerărilor de proteina tau și la neuroinflamația asociată bolii Alzheimer. Cercetările recente sugerează că analiza veziculelor extracelulare derivate din cilii primari ar putea oferi biomarkeri precoce pentru disfuncția ciliară și neuroinflamatorie în evoluția bolii.

PresăDemențeÎncredere bună02.07.2026

Un promedicament activat de peroxidul de hidrogen se dovedește promițător în tratamentul bolii Alzheimer

Cercetătorii de la KAIST au dezvoltat o strategie terapeutică țintită care valorifică nivelurile ridicate de peroxid de hidrogen din țesutul cerebral afectat de boala Alzheimer pentru a activa în mod selectiv un medicament la nivelul zonelor afectate de boală. Această abordare transformă o specie reactivă de oxigen dăunătoare într-un biomarker pentru administrarea precisă a medicamentului, reprezentând un mecanism de tratament potențial mai eficient decât abordările convenționale.

PresăDemențeÎncredere înaltă02.07.2026

În cazul bolii Alzheimer, problemele legate de flexibilitatea cognitivă pot apărea cu câteva luni înainte de apariția tulburărilor de memorie

Un studiu realizat de Texas A&M Health sugerează că dificultatea de adaptare la circumstanțele în schimbare ar putea constitui un marker cognitiv al bolii Alzheimer care apare mai devreme decât pierderea de memorie recunoscută în mod tradițional. Această descoperire ar putea contribui la îmbunătățirea strategiilor de depistare precoce și de intervenție în cazul acestei afecțiuni.

PresăDemențeÎncredere bună02.07.2026

Un studiu sugerează că dietele antiinflamatorii ar putea reduce riscul de demență

Cercetările indică faptul că consumul de alimente cu proprietăți antiinflamatorii ar putea contribui la reducerea riscului de demență, în special în cazul persoanelor cu risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer. Studiul prezintă intervențiile alimentare ca o potențială strategie preventivă, mai degrabă decât ca un tratament curativ.