Demențe

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Teste de Limbaj Pragmatic pentru Detectarea Precoce a Demenței: O Revizuire Sistematică a Evaluării Limbajului Figurat

Această revizuire sistematică a 51 de studii evaluează dacă deficiența limbajului figurat și disfuncția pragmatică pot servi drept markeri pentru declinul cognitiv incipient și demență. Rezultatele sugerează că testele de limbaj pragmatic, în special cele care evaluează înțelegerea limbajului figurat, pot fi mai sensibile decât evaluările neuropsihologice standard și ar putea îmbunătăți diagnosticul incipient atunci când sunt combinate cu protocoalele diagnostice existente.

StudiuDemențeÎncredere înaltă22.06.2026

Parvalbumina ca țintă specifică sexului în cercetarea bolii Alzheimer - O mini-recenzie

Această mini-recenzie examineaza cum neuronii inhibitori care exprimă parvalbumină pot fi selectiv vulnerabili la disfuncție în boala Alzheimer, în special la femeile care experimentează un declin cognitiv disproporționat. Autorii propun că diferențele legate de sex în metabolismul cerebral, nivelurile hormonale și răspunsurile inflamatorii influențează susceptibilitatea acestor neuroni la patologia AD și deficiența cognitivă.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Controlul Hidrodinamic al Fibrilierii Amiloid-β Alzheimer Folosind Peptide Ciclice Conținând Acid Glucosaminic

Această cercetare investighează cum peptidele ciclice modificate care conțin acid glucosaminic pot inhiba denaturarea și agregarea proteinei amiloid-β (Aβ) implicată în boala Alzheimer prin modularea învelișului de hidratare a apei din jurul fibrilor. Studiile in vitro demonstrează că peptidele care conțin acid glucosaminic prezintă inhibiție semnificativ îmbunătățită a fibrilării Aβ(1-42) în comparație cu peptidele de control fără această modificare.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Aderență la CPAP în Apneea Obstructivă a Somnului la Persoanele cu Deteriorare Cognitivă Ușoară și Boala Alzheimer: O Revizuire Sistematică

Această revizuire sistematică a examinat aderența la tratamentul cu CPAP pentru apneea obstructivă din somn la adulții mai vârstnici cu deficiență cognitivă ușoară și boala Alzheimer, analizând 278 de participanți din 10 studii. Ratele de aderență la CPAP au fost aproximativ 45-56% în aceste populații (definite ca utilizare ≥4 ore pe noapte), comparabile cu populația de vârstnici în general, deși studiile viitoare ar trebui să raporteze atât durata medie, cât și metricile de aderență binară pentru a optimiza încercarile clinice pentru demență.

StudiuDemențeÎncredere înaltă22.06.2026

Apneea de somn obstructivă și demență: Un potențial rol în patofizioiagia bolii Alzheimer

Apneea obstructivă în somn (AOS) este din ce în ce mai recunoscută ca un factor de risc potențial modificabil pentru declinul cognitiv și boala Alzheimer, cu o prevalență mai mare la pacienții cu demență decât la persoanele cognitive normale. AOS este asociată cu somnolența diurnă, deficiență cognitivă și biomarkeri alterați ai Alzheimer, sugerând că screening-ul și tratamentul AOS pot ajuta la prevenirea sau întârzierea apariției demenței, deși sunt necesare cercetări suplimentare.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Variabile ale Mișcării Oculare Sacadice ca Bioindicatori ai Declinului Cognitiv la Persoanele în Vârstă

Acest studiu demonstrează că măsurătorile de urmărire a ochilor ale mișcărilor oculare sacadice în timpul sarcinilor pro/anti-sacadice pot diferenția între persoanele cognitiv normale și cele cu deficiență cognitivă ușoară, și corelează cu depozitele cerebrale de amiloid-beta asociate bolii Alzheimer. Constatările sugerează că urmărirea ochilor poate servi ca instrument biomarcher accesibil și affordable pentru detectarea declinului cognitiv timpuriu și monitorizarea progresiei bolii în populațiile cu risc crescut.

StudiuDemențeÎncredere înaltă22.06.2026

Deficiența Cognitivă Ușoară în Demența cu Corpuri Lewy: O Actualizare și o Perspectivă

Această recenzie examinează deficiența cognitivă ușoară (MCI) ca precursor al demenței cu corpuri Lewy (DLB), a doua cea mai frecventă demență neurodegenerativă, evidențiind simptomele cognitive și noncognitive, biomarkerii de neuroimagistică și disfuncția sistemelor de neurotransmițători. Patofizologia implică patologia Lewy care afectează circuitele dopaminergice și colinergice alături de leziunile asociate bolii Alzheimer, deși multe mecanisme care stau la baza progresiei MCI în DLB rămân să fie pe deplin înțelese.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Programul de Acces Rapid la Memorie: Diagnostic Accelerat al Demenței în Asistența Medicală Primară

RAMP este un program clinic dezvoltat pentru a îmbunătăți accesul oportun la evaluarea neuropsihologică pentru adulții în vârstă cu preocupări cognitive în seturile de îngrijire primară. Pe parcursul a 3 ani, programul a diagnosticat demența la 30% din 160 de pacienți și deficiență cognitivă ușoară la 50%, ceea ce a dus la gestionarea medicamentoasă adecvată și trimiteri către specialiști.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Biomarkeri plasmatici și funcția cognitivă la pacienții cu demență și controale sănătoase din Republica Democratică Congo

Acest studiu a examinat dacă biomarkerii plasmatici (raportul beta-amiloid, tau fosforilat și proteotipul APOE) pot prezice declinul cognitiv la adulții în vârstă din Republica Democratică Congo, comparând 44 de pacienți cu posibilă boală Alzheimer cu 41 de controale sănătoase. Rezultatele au arătat că rapoartele mai scăzute de beta-amiloid, scorurile APS mai mari și prezența alelei APOE E4 au fost asociate semnificativ cu performanțe cognitive mai slabe și au discriminat efectiv statusul bolii.

StudiuDemențeÎncredere înaltă22.06.2026

Demență cu Progresie Rapidă: Gestionarea de către Medicul Internist

Demența rapid progresivă se prezintă cu declin cognitiv care apare în mai puțin de doi ani și cuprinde multiple etiologii, inclusiv boala Creutzfeldt-Jakob și boala Alzheimer. Abordarea diagnostică necesită anamneza detaliată, examen clinic și investigații (RMN, puncție lombară, EEG) pentru a exclude cauze reversibile, cum ar fi delir, accident vascular cerebral, encefalită sau convulsii, cu consultație neurologică promptă.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Diferențe între sexe în hiperinternsitățile substanței albe, factorii de risc vascular și rezultatele cognitive în populațiile cu boala Alzheimer

Acest studiu a examinat modul în care hiperintensitățile substanței albe (leziuni cerebrale asociate bolilor vasculare) progresează diferit la bărbații și femeile cu declin cognitiv și demență, constatând că hipertensiunea este factorul primar la bărbați, în timp ce factorii de risc vascular combinați sunt mai importanți la femei. Cercetarea arată că sarcina substanței albe are un impact negativ mai puternic asupra cognițiilor la femei decât la bărbați, sugerând că pot fi necesare abordări specifice pentru sex în gestionarea patologiei cerebrovasculare în demență.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Comparație între biomarkerii plasmatici (amiloid β42, tau fosforilat, neurofilament ușor) în boala Alzheimer și alte forme de demență neurodegenerativă în rândul populației pakistaneze

Acest studiu a măsurat nivelurile plasmatice ale a trei potențiali biomarkeri (amiloid β42, tau fosforilat și lanțul ușor al neurofilamentului) la 36 de pacienți pakistanezi cu declin cognitiv, pentru a evalua utilitatea lor diagnostică în diferențierea bolii Alzheimer de alte forme de demență. Rezultatele nu au evidențiat diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește nivelurile biomarkerilor, ceea ce sugerează că acești markeri ar putea să nu fie fiabili în plasmă pentru diferențierea formelor de demență neurodegenerativă, în ciuda potențialului lor promițător în lichidul cefalorahidian.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Relația dintre problemele alimentare și riscul de demență: Un studiu de cohortă retrospectiv

Acest studiu retrospectiv pe 135 de adulți vârstnici cu cognție normală până la deficiență cognitivă ușoară a examinat dacă modificările apetitului și pierderea în greutate prezic debutul demenței folosind evaluări cognitive și comportamentale validate. Pierderea în greutate a fost semnificativ asociată cu dezvoltarea demenței, în timp ce problemele de alimentație și pierderea apetitului singure nu au arătat asociații semnificative.

StudiuDemențeÎncredere înaltă22.06.2026

Caracteristicile clinice ale bolii Alzheimer cu debut precoce comparativ cu cea cu debut tardiv: o revizuire sistematică și o metaanaliză

Această meta-analiză a 42 de studii (21.586 de participanți în total) a comparat boala Alzheimer cu debut precoce (EO-AD, diagnosticată înainte de vârsta de 65 de ani) cu boala Alzheimer cu debut tardiv (LO-AD, după vârsta de 65 de ani). Cazurile cu debut precoce au prezentat o funcție cognitivă inițială mai slabă și un declin cognitiv mai rapid, dar o durată de supraviețuire mai lungă, fără diferențe semnificative între grupuri în ceea ce privește abilitățile funcționale sau simptomele neuropsihiatrice.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Asociația dintre apneea somnului și deficiența cognitivă/boala Alzheimer: o meta-analiză a studiilor de cohortă

Această meta-analiză a 15 studii de cohortă a constatat că pacienții cu apnee obstructivă în somn sau respirație perturbată de somn aveau risc crescut de deteriorare cognitivă și demență comparativ cu cei fără aceste afecțiuni. Forța asocierii a fost oarecum mai slabă atunci când s-a limitat la studiile care utilizau diagnosticul polisomnografic obiectiv în loc de măsuri de autoraportare.

StudiuDemențeÎncredere înaltă22.06.2026

Scoruri de Risc Poligenic pentru Boala Alzheimer și Schimbarea Cognitivă: Un Studiu Longitudinal de 16 Ani al Adulților Vârstnici din Comunitate

Acest studiu bazat pe populație a urmărit 965 de persoane născute în 1930 pe parcursul a patru decenii (vârstele 70-85) pentru a examina cum factorii de risc genetic pentru boala Alzheimer prezic declinul cognitiv. Varianta genetică APOE ε4 și scorurile de risc poligenic pentru boala Alzheimer non-APOE au prezis schimbarea cognitivă în timp, în timp ce scorurile de risc poligenic ale abilității cognitive au prezis performanța cognitivă la bază, dar nu și rata declinului.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Strategii de compensare bazate pe tehnologie și declinul cognitiv subiectiv la adulții în vârstă cu antecedente familiale de demență

Acest studiu pe 102 de adulți cu vârsta între 50-85 de ani a examinat dacă utilizarea tehnologiei pentru a sprijini sarcinile zilnice se corelează cu declinul cognitiv subiectiv redus (DCS), în special în rândul celor cu istoric familial de boală Alzheimer. Rezultatele au arătat că utilizarea tehnologiei a fost asociată cu mai puțin DCS doar la participanții cu istoric familial de MA, independent de activitatea fizică, sugerând că asistența tehnologică poate fi o recomandare utilă pentru adulții mai în vârstă cognitiv neafectați la risc mai mare de demență.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Stimularea Cognitivă ca Strategie de Combatere a Riscului și Progresiei Demenței

Lucrarea propune că stimularea cognitivă, fizică și socială pot întări sănătatea creierului înainte de diagnosticul Alzheimer și pot ajuta la compensarea declinului cognitiv după. Subliniază intervenții practice asupra stilului de viață, recunoscând în același timp necesitatea unor schimbări sociale mai largi pentru a aborda deprivarea și accesul inegal la educație.

Studii și știri