Autentificare
NeuroPsy InfoHubÎnțelege · Sprijin · Progres
← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

569 de articole
Fișe de lucruCere sprijin
← Toate secțiunile

Studii și știri

PublicToțiPentru oricineSpecialiști
VârstăToate vârsteleCopiiTineriAdulțiVârstnici
PresăDemențeÎncredere bună02.10.2026

Cititul, socializarea și rezolvarea puzzle-urilor asociate cu sănătatea cognitivă preservată într-un studiu amplu

Un studiu la scară largă a constatat că participarea la activități de agrement, cum ar fi lectura, interacțiunea socială și puzzle-uri, poate ajuta la menținerea funcției cognitive și la reducerea declinului. Cercetarea arată că, deși programele intensive de antrenament cerebral prezintă unele beneficii, activitățile practice zilnice sunt abordări mai sustenabile pentru conservarea cognitivă.

StudiuDemențeÎncredere bună02.10.2026

Asociația dintre modelele EEG epileptiforme și biomarkerii lichidului cerebrospinal la pacienții cu boala Alzheimer

Acest studiu retrospectiv a examinat 26 de pacienți cu boala Alzheimer cu markeri patologici în lichorul cefalorahidian pentru a investiga asociațiile dintre descărcările interictale epileptiforme (IED), încetinirea fundului EEG și biomarkerii AD (amiloid-β, tau, fosfو-tau). Pacienții cu IED sau încetinire EEG au prezentat niveluri semnificativ mai scăzute de fosfو-tau și frecvențe EEG dominante posterioare reduse în comparație cu cei fără aceste constatări.

StudiuDemențeÎncredere bună02.10.2026

Reevaluarea terapiei anti-amiloid în boala Alzheimer: Abordarea limitărilor metodologice ale revizuirii Cochrane

Acest articol critică o revizuire Cochrane din 2026 care a pus sub semnul întrebării țintirea beta-amiloidului în boala Alzheimer, argumentând că analiza a confundat diferite tipuri de anticorpi și a obscurat beneficiile clinice ale terapiilor aprobate de FDA, cum ar fi lecanemabul și donanemabul. Autorii pledează pentru o abordare integrată care combină depistarea amiloidului cu tratamente multi-cale și cadre adecvate de gestionare a siguranței pentru anomaliile de imagistică aferente amiloidului.

StudiuDemențeÎncredere bună02.10.2026

Riscul de boală cardiovasculară și declinul cognitiv: dovezi longitudinale dintr-o cohortă rurală

Acest studiu de cohortă longitudinal investighează relația dintre factorii de risc ai bolii cardiovasculare aterosclerotice și declinul cognitiv într-o populație rurală. Cercetarea oferă dovezi pentru conexiunea dintre sănătatea cardiovasculară și sănătatea creierului, susținând conceptul că intervențiile care reduc riscul de boli de inimă ar putea beneficia și funcția cognitivă.

StudiuDemențeÎncredere înaltă02.10.2026

Preferințele adulților cu vârsta mai înaintată privind comunicarea riscului de boală Alzheimer și dezvăluirea biomarkerilor: Un sondaj la nivel național

Un amplu studiu transversal danez a examinat modul în care adulții mai în vârstă (55-84 de ani) privesc aflarea riscului lor de boală Alzheimer prin biomarkeri, constatând că peste 76% erau interesați să-și cunoască statusul de risc. Participanții au subliniat importanța informațiilor clare despre opțiuni de tratament, fiabilitatea testului, materialele scrise și consiliere personalizată cu suport de urmărire.

StudiuDemențeÎncredere înaltă02.10.2026

Scor de risc transcripțional pentru boala renală cronică și asocierea acestuia cu patologia bolii Alzheimer

Acest studiu examinează legătura mecanistică între boala cronică de rinichi (BCR) și boala Alzheimer prin calcularea unui scor de risc transcripțional BCR în sânge și țesutul cerebral din mai multe cohortă. Un risc transcripțional BCR mai ridicat a fost asociat cu declin cognitiv mai rapid, atrofie cerebrală mai severă și acumulare accelerată de amiloid, sugerând o cale moleculară comună mediată de amiloidopatie.

StudiuDemențeÎncredere înaltă02.10.2026

Compoziția corporală și mortalitatea la adulții în vârstă cu deteriorare cognitivă ușoară și boala Alzheimer: Studiul NCGG-STORIES

Acest studiu longitudinal pe 1.575 de pacienți mai vârstnici de etnie japoneză cu afectare cognitivă ușoară sau boala Alzheimer a constatat că indicele masei grăsime mai ridicat și procentajul de grăsime mai mare au fost asociați cu o rată de mortalitate mai scăzută, în special la femei, în timp ce masa musculară nu a arătat nicio asociere semnificativă cu rezultatele supraviețuirii. Constatările sugerează că compoziția corporală, în special masa de grăsime, poate fi un indicator prognostic în populațiile cu afectare cognitivă.

StudiuDemențeÎncredere înaltă02.10.2026

Declin Cognitiv în Bolile Cardiovasculare: Interacțiunile Patologiei Vasculare și Alzheimer

Această recenzie examinează modul în care bolile cardiovasculare contribuie la declinul cognitiv la adulții vârstnici, arătând că patologia vasculară și cea Alzheimer coexistă adesea cu relații bidirecționale—patologia Alzheimer poate deteriora vasele de sânge, în timp ce disfuncția vasculară facilitează progresiunea Alzheimer. Procesele vasculare cronice, inclusiv accidente vasculare cerebrale silențioase, microhemorragii și descompunerea barierei hemato-encefalice se acumulează de-a lungul deceniilor erodând cognția, cu controlul tensiunii arteriale identificat ca o intervenție cheie bazată pe dovezi.

StudiuDemențeÎncredere înaltă02.10.2026

Evoluția Centrelor de Cercetare a Bolii Alzheimer și impactul lor asupra diagnosticului standardizat și dezvoltării tratamentului

Acest articol urmărește dezvoltarea Centrelor de Cercetare a Bolii Alzheimer (ADRC) de la lucrurile fundamentale ale lui Alois Alzheimer, evidențiind modul în care acestea au stabilit criterii diagnostice standardizate și instrumente de evaluare prin instituții precum Centrul Național de Coordonare Alzheimer. ADRC-urile au susținut atât intervențiile farmacologice cât și cele non-farmacologice, prin permiterea colectării collaborative de date prin programe sponsorizate de NIA, cum ar fi Studiul Cooperativ al Bolii Alzheimer și Consorțiul Încercărilor Clinice.

StudiuDemențeÎncredere înaltă02.10.2026

Recomandarea de rambursare a Lecanemabului (Leqembi) pentru boala Alzheimer în stadiu incipient

Agenția de Medicamente a Canadei recomandă rambursarea lecaneamabului pentru adulții cu vârsta de 50 de ani și peste cu boală Alzheimer incipientă (deteriorare cognitivă ușoară sau demență ușoară), cu patologie amiloidă confirmată și genotipuri APOE4 specifice, cu condiții care includ prescrierea de către specialist și monitorizarea prin RMN a anomaliilor de imagistică asociate amiloidului. Tratamentul este limitat la pacienții eligibili fără anomalii imagistice simptomatice și nu trebuie utilizat concomitent cu alte terapii cu anticorpi monoclo-nali sau după progresarea bolii la demență moderată.

StudiuDemențeÎncredere bună02.10.2026

Restaurarea ocluziei normale suprimă riscul de demență în modelele murine ale bolii Alzheimer

Acest studiu preclinic în șoareci transgeni cu boala Alzheimer demonstrează că extracția molară fără suport ocluzal accelerează declinul cognitiv și crește acumularea de amiloid-beta și tau fosforizat la nivelul hipocampului. Restabilirea suportului ocluzal normal prin intervenție dentară a suprimat aceste modificări moleculare asociate Alzheimer-ului și deteriorarea cognitivă, sugerând o legătură mecanistică potențială între sănătatea dentară și progresia demenței.

PresăDemențeÎncredere bună01.10.2026

Model de învățare automată bazat pe vorbire estimează vârsta cronologică și poate indica îmbătrânirea creierului și riscul de demență

Cercetătorii au dezvoltat modele de învățare automată antrenate pe modele de vorbire care pot estima vârsta cronologică a unei persoane și pot dezvălui potențial informații despre îmbătrânirea creierului, îmbătrânirea biologică și sănătatea cognitivă. Această abordare poate servi ca biomarker non-invaziv pentru detectarea riscului de demență și povara cumulativă de sănătate.

PresăDemențeÎncredere bună01.10.2026

Ar putea vocea ta să dezvăluie cât de repede îți îmbătrânește creierul?

Un model de învățare automată analizează modelele vocale pentru a detecta bioblocatorii îmbătrânirii biologice, atrofia cerebrală și riscul de demență. Această abordare non-invazivă oferă potențial pentru identificarea timpurie a modificărilor neurodegenerative prin analiza vorbirii.

PresăDemențeÎncredere bună29.09.2026

Blocarea celulelor imunitare protejează memoria și țesutul cerebral în Alzheimer

Cercetările demonstrează că blocarea CXCR3 pe celulele T imune a conservat aproximativ 40% mai mult țesut cerebral asociat memoriei în modelele de șoareci cu boala Alzheimer. Această abordare funcționează la nivel periferic fără a necesita agenți care să traverseze bariera hemato-encefalică, sugerând o potențială direcție terapeutică pentru investigație.

PresăDemențeÎncredere bună28.09.2026

Poate Matematica să Rezolve Puzzle-ul Molecular al Bolii Alzheimer?

Cercetătorii de la Universitatea de Stat Mississippi au dezvoltat un model matematic care demonstrează cum ionii de cupru și zinc contribuie la formarea plăcii amiloide în boala Alzheimer. Această abordare computațională poate ajuta la identificarea unor noi ținte terapeutice pentru tratarea acestei afecțiuni.

StudiuDemențeÎncredere bună28.09.2026

Paratonia ca o tulburare a mișcării: Clasificare clinică și implicații pentru management

Paratonismul—rezistență involuntară la mișcarea pasivă care apare odată cu declinul cognitiv în demență și tulburări parkinsoniene—este propus ca o tulburare de mișcare distinctă cu instrumente de evaluare validate la patul bolnavului, diferențiabilă de rigiditate și spasticitate. Dovezile din studiile pilot susțin tratamentul cu toxina botulinum A pentru paratonismul care interfează cu îngrijirea atunci când contracția rămâne dinamică, iar clasificarea formală ar putea avansa protocoale dedicate de cercetare și gestionare clinică.

StudiuDemențeÎncredere înaltă28.09.2026

Factori de risc specifici sexului pentru tulburarea neurocognitivă ușoară: malnutriția la femei și anxietatea la bărbați

Acest studiu epidemiologic pe 4.096 de adulți indieni în vârstă a identificat predictori diferiți, specifici sexului, ai tulburării neurocognitive ușoare: malnutriția (greutate scăzută) la femei și anxietatea la bărbați. Constatările subliniază importanța analizei dezagregate pe sexe în înțelegerea factorilor de risc ai demenței și a posibilelor intervenții preventive.