← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

430 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Terapia Asistată de Animale pentru Bunăstare în Boala Alzheimer: Studiul Randomizat Controlat ELIAUT

Un RCT în studiu în cec simplu la 42 de pacienți cu Alzheimer a comparat terapia asistată de animale combinată cu stimulare cognitivă versus stimulare cognitivă singură. Terapia asistată de animale a produs o îmbunătățire semnificativă din punct de vedere statistic a bunăstării imediate după patru săptămâni, dar nu a afectat funcția cognitivă, simptomele comportamentale sau scorurile depresiei/anxietății.

StudiuDemențeÎncredere înaltă22.06.2026

Hipertensiunea arterială și demența: fiziopatologia și utilitatea potențială a medicamentelor antihipertensive în reducerea poverii bolii

Această analiză examinează hipertensiunea arterială ca factor de risc modificabil pentru demență, constatând că hipertensiunea arterială la vârsta de mijloc (45-64 de ani) este corelată cu un declin cognitiv accentuat și cu un risc crescut de demență, în timp ce hipertensiunea arterială la vârsta înaintată prezintă asocieri mai puțin consistente. Dovezile privind eficacitatea tratamentului antihipertensiv în prevenirea demenței rămân contradictorii de la un studiu la altul, probabil din cauza diferențelor metodologice dintre studiile observaționale și studiile clinice randomizate controlate.

StudiuDemențeÎncredere înaltă22.06.2026

Modelele transgene de șobolani cu proteina precursoare amiloidă: limitări ca modele ale bolii Alzheimer, dar predicatori eficienți ai terapiilor anti-amiloid

Șoarecii transgenici APP reproduc patologia amiloidă în boala Alzheimer și au predicționat cu succes eficacitatea imunoterapiilor anti-amiloid, inclusiv efectele adverse ale acestora, cum ar fi anomaliile de imagine legate de amiloid (ARIA). Deși aceste modele transgenice timpurii sunt reprezentări incomplete ale patologiei complete a bolii Alzheimer, ele au predicționat cu acuratețe răspunsurile terapeutice în încercările clinice umane care reduc amiloidul și încetinesc declinul cognitiv.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Poate că vorbirea mai multor limbi ajută la întârzierea simptomelor bolii Alzheimer?

Această recenzie examinează dovezi că bilingvismul sau multilingvismul pot mări rezerva cognitivă prin mecanisme de control executiv, amânând potențial simptomele clinice ale demenței cu 4-5 ani în ciuda neuropatologiei în curs. Deși folosirea multilingvă nu previne dezvoltarea bolii Alzheimer, ea poate compensa schimbările cerebrale și reduce povara bolii pe durata vieții la vârstnicii.

StudiuDemențeÎncredere înaltă22.06.2026

Analiza la nivelul proteomului identifică proteinele corticale asociate cu reziliența cognitivă în îmbătrânire și demență

Acest studiu de proteomică postmortem a 604 adulți vârstnici a identificat 47 proteine corticale în cortexul prefrontal dorsolateral care promovează reziliența cognitivă în diferite domenii cognitive, utilizând analiza prin spectrometrie de masă în timp ce se controlau patologiile Alzheimer și demența aferentă. Proteina NRN1 a arătat cea mai puternică asociere, fiind legată de multiple abilități cognitive, inclusiv memoria semantică, sugerând un potențial rol în protejarea împotriva declinului cognitiv legat de demență.

StudiuDemențeÎncredere bună22.06.2026

Stimularea Cerebrală Profundă pentru Declinul Cognitiv în Boala Alzheimer: Revizuire Sistematică a Dovezilor Clinice și Locurile Țintă

O revizuire sistematică a 14 studii pe oameni (1994–2023) a examinat stimularea cerebrală profundă (DBS) care vizează trei regiuni cerebrale pentru a încetini declinul cognitiv în boala Alzheimer. Fornixul și nucleul bazal al lui Meynert au arătat promisiuni în încetinirea declinului conform scărilor cognitive standardizate, deși dimensiunile eșantioanelor au fost modeste și eficacitatea pe termen lung rămâne de stabilit.

PresăDemențeÎncredere bună21.06.2026

Modificări ale Obiceiurilor Zilnice Reduc Riscul de Demență

Există o lacună semnificativă de cunoștințe în rândul adulților mai în vârstă cu privire la prevenirea demenței, aproape toți rezidenții din Michigan peste 50 de ani apreciind sănătatea cerebrală, dar doar 47% sunt conștienți că modificările stilului de viață reduc riscul de demență. Articolul subliniază importanța educației publice cu privire la schimbări evidente ale obiceiurilor zilnice pentru reducerea riscului de demență.

PresăDemențeÎncredere bună21.06.2026

Îngrijirea Demenţei: Reconceptualizarea Rolului Muzicoterapiei

Un terapeut muzical certificat discută modul în care muzica poate îmbunătăți calitatea vieții și poate ajuta la gestionarea simptomelor comportamentale și psihologice la pacienții cu demență. Muzicoterapia este prezentată ca o abordare complementară non-farmacologică, fără efecte secundare, a ingrijirilor convenționale pentru demență.

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Rezultatele testului de amplificare prin „seeding” a α-sinucleinei din LCR și caracteristicile clinice în demența cu corpuri Lewy

Acest studiu a evaluat modul în care testele de amplificare prin însămânțare a α-sinucleinei din lichidul cefalorahidian (LCR) (αSyn-SAA) se corelează cu caracteristicile diagnostice clinice ale demenței cu corpuri Lewy (DLB) la un număr de 191 de pacienți diagnosticați și grupuri de control. Rezultatele au arătat că 72% dintre pacienții cu DLB au prezentat rezultate pozitive la testele αSyn-SAA, comparativ cu 4% din grupul de control, ceea ce sugerează că acest biomarker ar putea îmbunătăți acuratețea diagnosticului pentru această afecțiune neurodegenerativă.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Efectele protectoare ale L-carnitinei împotriva tulburărilor cognitive și a anxietății induse de beta-amiloid într-un model de șobolan cu boala Alzheimer

Acest studiu preclinic a evaluat suplimentarea cu L-carnitină la șobolani cu patologie de tip Alzheimer indusă experimental, măsurând performanța cognitivă, nivelurile de anxietate și markerii stresului oxidativ din hipocamp. Tratamentul cu L-carnitină a îmbunătățit performanța memoriei și a redus comportamentul de tip anxietate, alături de îmbunătățiri ale echilibrului oxidant-antioxidant și de reducerea leziunilor neuronale din hipocamp.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Abordări de Medicină Complementară și Integrativă pentru Boala Alzheimer și Declinul Cognitiv: O Revizuire a Dovezilor

Această recenzie examinează dovezile privind terapiile de medicină complementară și integrativă (abordări minte-corp, modificări ale stilului de viață și alte modalități) în tratamentul declinului cognitiv și al bolii Alzheimer, recunoscând natura multifactorială a demenței. Autorii observă că, deși interesul pentru abordările integrative crește din cauza opțiunilor farmacologice limitate, baza de dovezi rămâne insuficientă pentru a ghida practica clinică.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Evaluarea calitativă versus cantitativă a EEG în declinul cognitiv: Comparație clinică a performanței diagnostice

Acest studiu retrospectiv a comparat evaluarea vizuală a EEG-ului (scorul Grand Total EEG) cu analiza spectrală cantitativă pentru diferențierea deficitului cognitiv ușor și subtipurilor de demență. Deși evaluarea vizuală a arătat capacitate discriminativă limitată, analiza spectrală a demonstrat un potențial mai mare, dar necesită integrarea inteligenței artificiale pentru implementarea clinică.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Vitamina D, Boala Alzheimer și Demenții Asociate: Revizuire a Dovezilor

Această analiză examinează rolul potențial al vitaminei D în atenuarea declinului cognitiv și demenței, inclusiv boala Alzheimer, pe baza modelelor pe rozătoare și studiilor umane. Deși cercetarea mecanistică arată perspective promițătoare, dovezile observaționale și din încercările clinice rămân inconsistente, iar majoritatea încercărilor existente nu au fost special concepute pentru a evalua impactul vitaminei D asupra rezultatelor cognitive.

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Utilizarea clinică a biomarkerilor în era tratamentului bolii Alzheimer

Testarea biomarkerilor devine esențială pentru evaluarea deficitului cognitiv și ghidarea deciziilor terapeutice în boala Alzheimer, necesitând clinicienilor să selecteze teste validate adecvate pentru fiecare pacient. Clinicienii trebuie să interpreteze rezultatele cu atenție, ținând cont de probabilitatea pre-test, să discute descoperirile cu sensibilitate cu pacienții și să integreze biomarkerii în strategii cuprinzătoare de diagnostic și management.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Percepții asupra Comunicării: Includerea Partenerilor de Îngrijire a Demenței în Îngrijirea Pacienților Spitalizați

Acest studiu examinează modul în care modelele de comunicare afectează implicarea partenerilor de îngrijire (membri ai familiei/îngrijitori) atunci când pacienții cu demență sunt spitalizați. Cercetarea evidențiază barierele și facilitatorii colaborării eficace între furnizorii de servicii medicale și partenerii de îngrijire în mediile spitalicești.

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Suplimente pentru funcția cognitivă în cazul tulburărilor cognitive ușoare și al bolii Alzheimer: un protocol de revizuire sistematică și meta-analiză în rețea

Prezentul protocol prezintă o revizuire sistematică și o meta-analiză de rețea a studiilor clinice randomizate controlate care examinează eficacitatea și siguranța suplimentelor orale pentru funcția cognitivă la pacienții cu boala Alzheimer și tulburări cognitive ușoare. Studiul va utiliza o metodologie riguroasă, incluzând evaluarea riscului de bias conform standardelor Cochrane și evaluarea calității conform sistemului GRADE, pentru a sintetiza dovezile referitoare la multiple intervenții cu suplimente.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Reducerea confuziei în jurul conceptelor experților privind Alzheimer și demență: O analiză practică

Lucrarea examinează modul în care multiple conceptualizări biologice, clinicobiologice și clinice concurente ale bolii Alzheimer și demențelor asociate sunt promovate simultan, causând potențial confuzie și prejudicii în rândul pacienților și publicului larg. Autorii pledează pentru intervenții socio-etice care să vizeze lucrătorii din domeniul sănătății și publicul general, pentru a clarifica modul în care criteriile diagnostice contemporane se raportează la cadrul de lucru stabilit și pentru a reduce incertitudinea diagnostică.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Antrenamentul intermitent cu hipoxie-hiperoxie reduce deficitul cognitiv și neuroinflamația într-un model de boală Alzheimer la șobolani

Un studiu preclinic controlat la șobolani cu patologie asemănătoare Alzheimer-ului indusă artificial a constatat că antrenamentul intermitent cu hipoxie-hiperoxie (15 sesiuni zilnice) a îmbunătățit învățarea spațială și memoria, reducând în același timp beta-amiloidul și markeriii inflamatorii în hipocampus. Mecanismul neuroprotector pare să implice modularea factorilor inducibili de hipoxie și căile stresului oxidativ, sugerând o relevanță terapeutică potențială în așteptarea validării umane.