← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

569 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

PresăDemențeÎncredere bună22.09.2026

Utilizarea timpurie de statine legată de risc cu 15% mai scăzut de demență la pacienții cu diabet tip 2

Un studiu danez pe 132.000 de persoane a constatat că începerea tratamentului cu statine în termen de un an de la diagnosticul de diabet de tip 2 a fost asociată cu un risc relativ 15% mai scăzut de demență pe parcursul a 10 ani. Deși această constatare observațională este notabilă, ea nu dovedește cauzalitatea și poate reflecta factori de confuzie, cum ar fi managementul general al sănătății sau severitatea bolii.

StudiuDemențeÎncredere bună01.09.2026

AMBMP Hidroclorură Inversează Demența de Tip Alzheimer Indusă de STZ prin Modularea Semnalizării Wnt/β-catenin și TLR4

Un studiu preclinic în șoareci demonstrează că clorhidratul de AMBMP, un agonist al căii Wnt/β-catenin, inversează declinul cognitiv și markerii biochimici într-un model Alzheimer indus de streptozotocin prin reducerea neuroinflammației și stresului oxidativ. Co-tratamentul cu acid palmitic a antagonizat aceste efecte protectoare, evidențiind interacțiunea complexă dintre semnalizarea Wnt și răspunsul imun mediat de TLR4 în neurodegenerare.

PresăDemențeÎncredere bună31.08.2026

Sănătatea cardiovasculară asociată cu risc mai scăzut de deficiență cognitivă ușoară la persoanele cu diabet

Un studiu a constatat că o sănătate cardiovasculară mai bună (măsurată prin Life's Essential 8) a fost legată de un risc redus de deteriorare cognitivă ușoară în rândul persoanelor cu diabet, cu efecte care variază în funcție de susceptibilitatea genetică. Metrici cardiovasculare îmbunătățite au fost, de asemenea, asociate cu un volum mai mare de substanță gri și cu hipointensități reduse ale substanței albe.

StudiuDemențeÎncredere înaltă30.08.2026

Dovezi insuficiente pentru boala Alzheimer transmisibilă din hormonul de creștere cadaveric

O recenzie critică contestă o lucrare din Nature Medicine din 2024 care susține opt cazuri de boală Alzheimer din hormonul de creștere derivat din hipofiza de cadavru, argumentând că cazurile nu prezintă suficientă patologie amiloidă și tau pentru a îndeplini criteriile diagnostice. Analiza susține că nu există dovezi credibile pentru transmisibilitatea bolii Alzheimer, distingând-o de transmisia confirmată a bolii Creutzfeldt-Jakob din aceeași sursă.

PresăDemențeÎncredere înaltă27.08.2026

Volum cerebral redus ca biomarker pentru progresie de demență cu debut timpuriu

Un nou studiu publicat în Neurology demonstrează că atrofia substanței gri poate servi drept biomarker predictiv pentru progresia bolii la pacienții cu Alzheimer cu debut precoce. Măsurarea poate ajuta clinicienii să estimeze rata cu care persoanele cu deteriorare cognitivă ușoară vor progresa către demență.

PresăDemențeÎncredere bună27.08.2026

Medicina de precizie identifică o proteină influență în progresul cancerului de vezică urinară și eficacitatea chimioterapiei

Cercetătorii care studiază rolul progranulei în progresiunea cancerului au identificat FAM120A ca efector critic în calea progranulă/EphA2, care influențează dezvoltarea tumorilor și răspunsul la chimioterapie. Studiul abordează mecanisme moleculare relevante pentru biologia cancerului, cu mențiune incidentală a implicării progranulei în demența frontotemporală ca context de informații de bază.

PresăDemențeÎncredere înaltă25.08.2026

Patologia proteinelor partajate redefinește tratamentul pentru multiple boli neurodegenerative

Cercetarea identifică proteina TDP-43 ca o caracteristică patologică comună în scleroza laterală amiotropă, demența frontotemporală și encefalopatia TDP-43 predominant limbică asociată cu vârsta. Înțelegerea acestei baze moleculare comune poate permite abordări terapeutice unificate pentru aceste condiții neurodegenerative anterior considerate distincte.

PresăDemențeÎncredere bună25.08.2026

Ar putea modelele de mers să dezvăluie boala Alzheimer cu ani înainte ca simptomele să apară?

Cercetările explorează dacă analiza mersului ar putea servi ca biomarker precoce pentru boala Alzheimer, identificând potențial schimbări cu decenii înainte de apariția simptomelor cognitive. Această abordare non-invazivă ar putea oferi avantaje față de metodele diagnostice actuale, cum ar fi imagistica cerebrală și testarea cognitivă, care de obicei au loc după debutul simptomelor.

StudiuDemențeÎncredere înaltă24.08.2026

Instrument de Evaluare Bazat pe Imagini pentru Deficitele Cognitive Subiective și ale Activităților Zilnice (Pic-ADL)

Cercetătorii au dezvoltat Pic-ADL, un chestionar bazat pe imagini, independent de limbă, pentru a evalua plângerile cognitive și activitățile zilnice (inclusiv utilizarea medielor digitale) la pacienții cu tulburări neurocognitive. Instrumentul a demonstrat o fiabilitate și validitate ridicate, realizând o acuratețe de 91% în distingerea tulburării neurocognitive majore de cea ușoară, ceea ce o face deosebit de utilă pentru persoanele cu deficite de limbaj sau competență lingvistică limitată.

PresăDemențeÎncredere bună23.08.2026

Oligomerii proteici minusculi ar putea permite un diagnostic mai devreme al Alzheimer-ului

Cercetătorii investigheaza oligomerii de proteine mici ca potențiali biomarkeri pentru detectarea mai timpurie a bolii Alzheimer și a bolilor neurodegenerative conexe. Aceasta reprezintă o schimbare față de focalizarea tradițională pe agregatele mari de proteine, oferind potențial noi abordări diagnostice în cazul în care țintirea terapeutică a aglomerațiilor mari a arătat un succes clinic limitat.

PresăDemențeÎncredere înaltă22.08.2026

FDA aprobă testul de sânge pentru detectarea mai timpurie a bolii Alzheimer

FDA-ul a aprobat un test de sânge inovator dezvoltat la Școala de Medicină a Universității Washington pentru diagnosticarea timpurie a bolii Alzheimer. Aceasta reprezintă un progres semnificativ în detectarea bolii înainte ca simptomele să progreseze, permițând oportunități de intervenție mai timpurie.

PresăDemențeÎncredere înaltă21.08.2026

Microglia dezvăluie modele de boală distincte în demența frontotemporală genetică și sporadică

Demența frontotemporală implică degenerarea neuronală în regiunile cerebrale frontale și temporale, cauzând deficite comportamentale, de vorbire și de mișcare. Cercetările recente evidențiază rolul celulelor microgliale—celule imunitare care reglează inflamația cerebrală—ca factori cheie în procesul de neurodegenerare atât în formele genetice, cât și în cele sporadice ale bolii.

PresăDemențeÎncredere bună21.08.2026

Virusul Herpesului Simplu Tip 1 Alterează Metabolismul Energetic în Neuronii Umani

Cercetările demonstrează că HSV-1, agentul cauzal al herpesvirus-ului labial, modifică metabolismul energetic celular în neuronii infectați, oferind informații mecaniciste despre modul în care infecția virală persistentă poate contribui la disfuncția neurologică. Studiul contribuie la dovezile emergente care leagă HSV-1 de condiții neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer, deși căile cauzale precise rămân sub investigație.

PresăDemențeÎncredere bună20.08.2026

Intracorpii proiectați de IA arată promisiuni pentru Alzheimer, Parkinson și boala motoneuronului

Cercetătorii au engineerat anticorpi modificați ('intrabodies') folosind IA care pot funcționa în interiorul celulelor pentru a viza proteinele care cauzeaza boala în condiții neurodegenerative. Această abordare terapeutică nouă oferi potențial noi căi de tratament pentru boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Huntington și boala neuronilor motori, deși eficacitatea clinică rămâne să fie stabilită.

StudiuDemențeÎncredere înaltă20.08.2026

Caracterizare clinică și biologică a unei clasificări în 3 nivele bazate pe Centiloid a PET-ului de amiloid

Acest studiu retrospectiv din Geneva Memory Center a analizat 512 participanți care au suferit imagistică PET amiloid între 2016-2024, stratificând sarcina amiloidă în categorii Centiloid reduse (<12), intermediare (12-37) și mari (>37) pentru a clarifica relevanța clinică a nivelurilor amiloide intermediare. Utilizând biomarkeri multimodali și rezultate cognitive longitudinale, cercetătorii au stabilit praguri Centiloid pentru pozitivitatea tau și declinul cognitiv pentru a îmbunătăți stratificarea prognostică și evaluarea eligibilității pentru terapiile care vizează amiloidul în demență.

PresăDemențeÎncredere bună19.08.2026

Contextul activității fizice poate influența riscul de demență dincolo de frecvență

Cercetările de la USC indică faptul că indiferent dacă activitatea fizică este legată de muncă sau bazată pe petrecerea timpului liber, aceasta poate afecta riscul de demență în mod diferit, nu doar cantitatea totală de mișcare. Acest lucru sugerează că contextul și scopul activității ar putea fi un factor important în rezultatele cognitive ale sănătății.

PresăDemențeÎncredere înaltă18.08.2026

Variantele rare ale genei PLCG2 pot modifica riscul bolii Alzheimer

Cercetarea identifică variante genetice rare în gena PLCG2 ca modificatori semnificativi ai riscului de boală Alzheimer, unele variante fiind protectoare. Varianta P522R crește activitatea enzimei PLCγ2, sugerând că funcția enzimatică îmbunătățită poate ajuta la prevenirea dezvoltării bolii.