← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

430 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Screenarea pentru boala Alzheimer preclinica si prodromala in studiile clinice: predictia categoriei cadrului de cercetare NIA-AA ATN folosind simptomele neuropsihiatrice

Acest studiu investigheaza dacă simptomele neuropsihiatrice pot prezice starea biomarkerilor bolii Alzheimer (clasificarea ATN) în stadiile preclinice și prodromale pentru recrutarea în studii clinice. Cercetarea aplică cadrul de cercetare NIA-AA pentru a îmbunătăți identificarea persoanelor cu risc, adecvate pentru studiile de intervenție timpurie.

StudiuDemențeÎncredere înaltă21.06.2026

Stresul în perioada timpurie a vieții ca factor de risc pentru boala Alzheimer: Mecanismele biologice și mediatori

Această cercetare examinează modul în care expunerea la stres în perioada timpurie a vieții poate crește riscul bolii Alzheimer prin alterarea proceselor cerebrale, inclusiv semnalizarea hormonilor de stres, neuroinflammație, funcția mitocondrială și neurogeneza. Autorii propun că stresul timpuriu reduce reziliența creierului la schimbările patologice, cum ar fi acumularea amiloid-β, accelerând potențial declinul cognitiv și progresarea demenței.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Risc crescut al bolii Alzheimer cu variabilitatea glicemică: O revizuire sistematică și meta-analiză

Această revizuire sistematică examinează conexiunea dintre fluctuațiile glicemiei și riscul bolii Alzheimer, sintetizând dovezi din șase studii publicate între 2014-2024. Cercetarea explorează modul în care dezechilibrul metabolic și variabilitatea glucozei pot contribui la deficiența cognitivă și neurodegenrare la indivizi cu sau fără diabet tip 2.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Sacubitril/Valsartan și Riscul Bolii Alzheimer: O Actualizare de Siguranță Clinică

Această analiză narativă evaluează dacă sacubitril/valsartan (un medicament pentru insuficiență cardiacă) crește riscul de demență prin acumularea de amiloid-beta, o preocupare teoretică din momentul aprobării sale în 2014. Studiile clinice, cercetările din lumea reală și datele de farmacovigilență oferă dovezi liniștitoare privind absența declinului cognitiv crescut, deși biomarkerii de amiloid din sânge prezintă perturbații care necesită o interpretare prudentă.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Dieta mediteraneană ca potențială măsură de protecție împotriva bolii Alzheimer: o analiză cuprinzătoare

Studii observaționale recente sugerează că dieta mediteraneană ar putea fi asociată cu un declin cognitiv redus și cu un risc mai scăzut de a dezvolta boala Alzheimer, probabil prin intermediul unor mecanisme vasculare, metabolice și antiinflamatorii. Cu toate acestea, nu s-a stabilit încă o legătură de cauzalitate, fiind necesare studii clinice randomizate controlate la scară largă pentru a confirma dacă această dietă poate servi drept strategie de prevenire a demenței.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Hipertensiunea și tulburările cognitive: O revizuire a asociațiilor și implicațiilor terapeutice

Această analiză examinează modul în care hipertensiunea contribuie la tulburări neurocognitive majore, inclusiv boala Alzheimer, demența vasculară și demența cu corpuri Lewy, prin daune vasculare, inflamație și perturbarea barerei hemato-encefalice. Deși medicamentele antihipertensive arată promisiuni în unele studii, dovezile rămân inconsistente, subliniind necesitatea unor cercetări prospective pe termen lung pentru a clarifica eficacitatea tratamentului și relația bidirecțională între hipertensiune și declinul cognitiv.

StudiuDemențeÎncredere bună21.06.2026

Rezerva Cognitivă și Boala Alzheimer: Impactul asupra Riscului și Progresiei—O Revizuire a Literaturii

Această recenzie examinează rezerva cognitivă (RC), capacitatea creierului de a compensa patologia prin mecanisme adaptive, ca factor crucial în reducerea riscului bolii Alzheimer și încetinirea declinului cognitiv. Autorii evaluează metodele de măsurare, intervențiile și aplicațiile practice, observând că alegerea stilului de viață și complexitatea ocupațională pot fi mai informative decât educația singură în captarea complexității RC.

StudiuDemențeÎncredere înaltă20.06.2026

Tulburări Neurologice Severe în Populația Groenlandei: Un Studiu Bazat pe Registru la Nivel Național

Acest studiu de cohortă bazat pe registre a examinat incidența și prevalența dementei, bolii Parkinson, epilepsiei, accidentului vascular cerebral și infecțiilor SNC în Groenlanda din perioada 1987-2014, comparând populațiile inuit și non-inuit cu omologii danezi. Groenlanda a prezentat rate notabil mai mari de epilepsie și accident vascular cerebral ishemic decât Danemarca, cu tendințe crescătoare în incidența accidentului vascular cerebral pe parcursul perioadei de studiu.

StudiuDemențeÎncredere înaltă20.06.2026

Traiectoriile CSF și plasmei MTBR-tau 243 și specii de tau fosforilat pe întregul continuum al bolii Alzheimer

Acest studiu examinează modul în care biomarkerii din lichidul cerebrospinal și plasma ai variantelor proteinei tau (MTBR-tau 243 și tau fosforilat) se modifică în diferitele stadii ale patologiei bolii Alzheimer. Cercetarea caracterizează traiectoriile longitudinale ale biomarkerilor pentru a înțelege mai bine progresarea bolii și a îmbunătăți detectarea precoce.

StudiuDemențeÎncredere bună20.06.2026

Administrarea donepezilului de la nivelul nasului la creier prin intermediul dendrimerilor PAMAM conjugați cu acid oleic pentru tratamentul bolii Alzheimer

Această cercetare farmaceutică explorează dendrimerii PAMAM G4 conjugați cu acid oleic ca sistem de administrare sub formă de nanoparticule pentru clorhidratul de donepezil, un inhibitor al acetilcolinesterazei utilizat în tratamentul bolii Alzheimer în stadii ușoare până la moderate. Studiul demonstrează încărcarea cu succes a medicamentului (eficiență de 78,59%), o cinetică de eliberare susținută și siguranță în culturile de celule neuronale, cu potențialul de a reduce efectele secundare sistemice prin țintirea directă a creierului în urma administrării intranazale.

StudiuDemențeÎncredere înaltă20.06.2026

Modificări ale clasificării demenţei de la ICD-10 la ICD-11: Progrese clinice și lacune

ICD-11 îmbunătățește clasificarea demenței în comparație cu ICD-10 prin introducerea nivelurilor de severitate și sublinierea simptomelor comportamentale, adăugând tulburarea neurocognitivă ușoară ca stadiu prodromial. Cu toate acestea, sistemul încă nu integrează complet criteriile clinice pentru demenții specifice (de exemplu, frontotemporală, cu corpuri Lewy) și biomarkeri pentru diagnosticul etiologic, ceea ce subliniază necesitatea unor actualizări periodice.

StudiuDemențeÎncredere bună20.06.2026

Boala Alzheimer cu Debut Precoce într-o Persoană Extrem de Sensibilă: Un Studiu de Caz Neuropsihologic pe 6 Ani

Acest raport de caz documentează un individ extrem de sensibil în vârstă de 54 de ani diagnosticat cu boală Alzheimer cu debut precoce (EOAD) la vârsta de 47 de ani, prezentând modele cognitive atipice care afectează funcțiile executive, atenția și percepția vizuală mai degrabă decât memoria episodică. Pe parcursul a 6 ani de urmărire neuropsihologică, pacientul a primit psihoterapie specializată folosind o abordare holistică, centrata pe persoană, care a abordat atât progresarea bolii, cât și sensibilitatea la procesarea senzorială.

StudiuDemențeÎncredere bună20.06.2026

Mecanismele moleculare ale plasticității sinaiptice și rolul lor în declinul cognitiv și bolile neurologice

Această recenzie examinează baza moleculară a neuroplasticității, concentrîndu-se pe mecanismele transmisiei sinaptice, inclusiv eliberarea neurotransmițătorilor, dinamica canalelor ionice și traficul receptorilor care mențin funcția cognitivă. Autorii discută modul în care perturbările în aceste căi de plasticititate contribuie la boli cum ar fi Alzheimer, demență, depresie și schizofrenie, cu implicații pentru identificarea țintelor terapeutice.

StudiuDemențeÎncredere bună20.06.2026

Screening in silico al compușilor naturali pentru inhibiția duală a agregării beta-amiloidului și tau în boala Alzheimer

Cercetătorii au folosit metode computaționale pentru a evalua 160 de compuși naturali și au identificat patru candidați (baicalein, genkwanin, 2-hidroxicinamaldehidă și acid galic) care ar putea inhiba atât agregarea beta-amiloidă, cât și agregarea proteinei tau, caracteristicile bolii Alzheimer. Andocarea moleculară, simulările de dinamică și predicțiile farmacocineticii au susținut potențialul lor ca agenți terapeutici cu modulare duală, cu validare experimentală suplimentară realizată.

StudiuDemențeÎncredere înaltă20.06.2026

Îngrijirea pentru o persoană cu tulburare neurocognitivă este un factor de risc pentru dezvoltarea declinului cognitiv? O revizuire sistematică a funcției cognitive la cărăturii informali

Această revizuire sistematică investighează dacă îngrijirea informală a persoanelor cu tulburări neurocognitive (cum ar fi demența) este asociată cu declinul cognitiv la îngrijitori înșiși. Studiul sintetizează dovezile cu privire la modul în care povara îngrijitorului și stresul pot afecta funcția cognitivă în diferite grupuri de vârstă și contexte de îngrijire.

StudiuDemențeÎncredere înaltă20.06.2026

Modele de primati non-umani în cercetarea bolii Alzheimer: avansarea neuroștiințelor translaționale

Marmozele comune dezvoltă în mod natural patologii legate de vârstă cu amiloid-β și tau similare cu cele din oameni, oferind avantaje față de modelele pe rozătoare pentru studierea mecanismelor bolii Alzheimer. Progresele recente în editarea genomului permit crearea modelelor de marmozet purtătoare de mutații familiale ale bolii Alzheimer, oferind instrumente îmbunătățite pentru investigarea patologiei bolii în stadiu incipient și evaluarea intervențiilor terapeutice.

StudiuDemențeÎncredere bună20.06.2026

Derivații benzocsazolului ca inhibitori duali ai p38α MAPK și acetilcolinesterazei pentru terapia bolii Alzheimer

Cercetătorii au sintetizat 31 compuși benzoxazoli vizând două căi implicate în boala Alzheimer: kinaza proteică mitogen-activată p38α (implicată în neuroinflammație) și acetilcolinesteraza (implicată în deficiența neurotransmițătorilor). Studiile in vitro au arătat că mai mulți compuși au prezentat inhibiție duală potentă și activitate antiproliferativă, iar ancorarea moleculară a confirmat legarea la ținte.