← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

569 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

StudiuDemențeÎncredere bună24.09.2026

Distragerea auditivă și rezerva ocupațională ca biomarkeri pentru boala Alzheimer preclinică în declinul cognitiv subiectiv

Acest studiu demonstrează că performanța la sarcinile de memorie în condiții zgomotoase (costul distragerii auditive) poate dezvălui patologia timpurie a Alzheimerului la persoane cu declin cognitiv subiectiv care au performanțe normale în mediu liniștit. Combinația dintre sensibilitatea la distragere și rezerva cognitivă ocupațională arată promisiune ca biomarcator digital non-invaziv pentru detectarea patologiei amiloide preclinice, îmbunătățind potențial identificarea timpurie a indivizilor cu risc înainte de dezvoltarea deficitului cognitiv evident.

StudiuDemențeÎncredere bună24.09.2026

Asociația dintre vizitele anuale de wellness și diagnosticele timpurii de demență: Rolul intervențiilor de asistenție medicală post-vizită

Acest studiu a examinat dacă intervențiile medicale (analize de sânge, trimiteri la specialiști, imagistică cerebrală) ordonate în timpul vizitelor anuale de wellness contribuie la diagnosticarea mai timpurie a deficitului cognitiv ușor și a dementelor asociate bolii Alzheimer la beneficiarii Medicare. Folosind potrivirea scorului de propensitate, cercetătorii au comparat rezultatele între pacienții care au primit vizite anuale de wellness versus cei care au avut doar vizite de îngrijire primară, constatând că ambele grupuri au primit rate similare de servicii diagnostice în perioada de urmărire.

StudiuDemențeÎncredere înaltă24.09.2026

Acuratețea diagnostică a Examenului Cognitiv Addenbrooke-Revizuit în clinicile externe de rutină pentru evaluarea cognitivă

Acest studiu retrospectiv pe 348 de pacienți a evaluat instrumentul de screening Addenbrooke's Cognitive Examination-Revised (ACE-R) într-o clinică de consultații externe pentru cogniție din practică reală, constatând că distinge în mod fiabil demența de non-demență și diferențiază boala Alzheimer de deteriorarea cognitivă ușoară. Deși ACE-R s-a dovedit practic și util pentru depistarea demenței, a prezentat o sensibilitate limitată pentru afectarea în stadiu incipient și condițiile subcorticale comparativ cu demenții corticale.

StudiuDemențeÎncredere înaltă24.09.2026

Semnalizarea HMGB1 în boala Alzheimer: roluri patogene și perspective terapeutice

Această recenzie examinează modul în care proteina HMGB1 acționează ca regulator cheie al neuroinflammației în boala Alzheimer prin activarea receptorilor RAGE și TLR4, promovând astfel declinul cognitiv prin multiple cascade de señalizare. Studiul se concentrează pe modul în care inflamația mediată de HMGB1 contribuie la patologia bolii Alzheimer alături de caracteristicile stabilite, cum ar fi plăcile amiloid-β și nodozitățile tau, sugerând posibile puncte de intervenție terapeutică.

StudiuDemențeÎncredere înaltă24.09.2026

Diferențele de sex în boala Alzheimer: Factori hormonali, biomarkeri și implicații clinice

Femeile reprezintă aproape două treimi din cazurile de boală Alzheimer și prezintă diferențe biologice distincte, inclusiv risc mai mare la purtătorii APOE ε4 și acumulare mai timpurie de tau în ciuda traiectoriilor similare de amiloid. Tranzițiile hormonale, menopauzei, depresia și disfuncția metabolică contribuie la vulnerabilitate crescută, în timp ce biomarkerii plasmatici emergenti precum p-tau217 pot îmbunătăți detecția precoce și monitorizarea tratamentului la femei.

StudiuDemențeÎncredere înaltă24.09.2026

Asocierea sTREM2 și YKL-40 cu Progresiunea Bolii Alzheimer: O Revizuire Sistematică

Această revizuire sistematică sintetizează dovezile din 2021-2025 privind rolurile TREM2 solubil și YKL-40, biomarkeri lichizi ai inflamației microgliale și astrocitice, în progresiunea bolii Alzheimer. Analiza a 13 studii are scopul de a clarifica modul în care acești markeri neuroinflammatori se raportează la patologia amiloid-tau, stadiile bolii și utilitatea prognostică în AD.

StudiuDemențeÎncredere înaltă24.09.2026

Infectarea cu HIV-1 conduce la patobiologia bolii Alzheimer?

Această revizuire examinează posibila legătură dintre infecția cu HIV și dezvoltarea bolii Alzheimer, evidențiind mecanismele comune, inclusiv neuroinflammația cronică, activarea microgliei și neurodegenrarea progresivă. Autorii discută cum rezervoarele virale persistente și expresia proteică virală de nivel scăzut pot promova marcatori de patologie Alzheimer, precum agregarea beta-amiloidă și hiperfosforilarea tau, propunând modele pe rozătoare pentru a investiga căi convergente pentru dezvoltarea terapeutică.

StudiuDemențeÎncredere înaltă24.09.2026

De la inimă la minte: O revizuire narativă a incidentei, factorilor de risc și mecanismelor demenței după chirurgia cardiacă

Această revistă examinează incidența demenței după chirurgia cardiacă, care variază foarte mult (1,5-30,8% pe parcursul a 1-24 de ani) datorită diferențelor în populațiile de pacienți și criteriile diagnostice. Factorii de risc cheie includ vârsta mai avansată, deficiența cognitivă preoperatorie și deliriul postoperator, cu mecanisme propuse care implică microembolismul cerebral, inflamația și perfuzia cerebrală deficitară.

StudiuDemențeÎncredere bună24.09.2026

Bacopa monnieri și boala Alzheimer: căi mecaniciste și rezultate cognitive în cercetarea preclinică și clinică

Această revizuire sistematică examinează Bacopa monnieri, o plantă ayurvedică care conține bacozide bioactive, ca agent terapeutic potențial pentru boala Alzheimer prin mecanisme neuroprotectoare multiple, inclusiv reducerea amiloid-β, reglarea tau, îmbunătățirea BDNF și modularea neuroinflammației. Dovezile preclinice arată îmbunătățiri cognitive și neuroprotecție, deși datele privind eficacitatea clinică rămân incomplete în rezumatul disponibil.

StudiuDemențeÎncredere bună24.09.2026

De la sfaturi la agenție: Făcând sănătatea creierului acționabilă și echitabilă pentru adulții de vârstă mijlocie cu tulburare neurocognitivă ușoară

Articolul abordează strategii pentru a traduce recomandările privind sănătatea creierului în intervenții practice și acționabile pentru adulții de vârstă mijlocie diagnosticați cu tulburare neurocognitivă ușoară. Acesta subliniază o abordare centrată pe echitate care împuternicește pacienții ca agenți activi în gestionarea sănătății lor cognitive, mai degrabă decât destinatari pasivi ai sfaturilor clinice.

StudiuDemențeÎncredere înaltă23.09.2026

Simptomele Neuropsiihiatrice și Biomarkerii Bolii Alzheimer Prezic Declinul Cognitiv în Îmbătrânirea Sănătoasă

Acest studiu prospectiv pe 101 adulți cognitiv normali (vârsta 50-70 ani) a examinat dacă simptomele de depresie și anxietate combinate cu sarcina de amiloid și tau măsurată prin PET prezic declinul cognitiv pe parcursul a 2 ani. Rezultatele indică faptul că anxietatea în combinație cu sarcina de amiloid prefrontal a prezis semnificativ declinul memoriei episodice, în timp ce declinul cognitiv global a implicat patologie de amiloid temporală și occipitală.

StudiuDemențeÎncredere bună01.09.2026

AMBMP Hidroclorură Inversează Demența de Tip Alzheimer Indusă de STZ prin Modularea Semnalizării Wnt/β-catenin și TLR4

Un studiu preclinic în șoareci demonstrează că clorhidratul de AMBMP, un agonist al căii Wnt/β-catenin, inversează declinul cognitiv și markerii biochimici într-un model Alzheimer indus de streptozotocin prin reducerea neuroinflammației și stresului oxidativ. Co-tratamentul cu acid palmitic a antagonizat aceste efecte protectoare, evidențiind interacțiunea complexă dintre semnalizarea Wnt și răspunsul imun mediat de TLR4 în neurodegenerare.

StudiuDemențeÎncredere înaltă30.08.2026

Dovezi insuficiente pentru boala Alzheimer transmisibilă din hormonul de creștere cadaveric

O recenzie critică contestă o lucrare din Nature Medicine din 2024 care susține opt cazuri de boală Alzheimer din hormonul de creștere derivat din hipofiza de cadavru, argumentând că cazurile nu prezintă suficientă patologie amiloidă și tau pentru a îndeplini criteriile diagnostice. Analiza susține că nu există dovezi credibile pentru transmisibilitatea bolii Alzheimer, distingând-o de transmisia confirmată a bolii Creutzfeldt-Jakob din aceeași sursă.

PresăDemențeÎncredere înaltă28.08.2026

Schimbare de ADN specifică primatelor dezvăluie o nouă legătură cu neurodegenerarea asociată demenței

Cercetătorii identifică variații genetice specifice primatelor care pot contribui la patogeneza demenței, evidențiind lacunele în înțelegerea neurodegenerării umane prin modele animale convenționale. Studiul sugerează că caracteristicile genomice specifice omului joacă un rol important în mecanismele demenței pe care modelele experimentale standard nu le pot capta pe deplin.

StudiuDemențeÎncredere înaltă28.08.2026

Modificările microvasculare retiniene și disfuncția glimfatică ca mediatori al declinului cognitiv asociat cu APOE ε4 în boala Alzheimer

Acest studiu a examinat cum schimbările vasculare retiniene și funcția glimfatică deficitară (clearance-ul lichidului cerebral) conectează riscul genetic APOE ε4 la declinul cognitiv la 76 de pacienți cu boala Alzheimer. Constatările arată că purtătorii APOE ε4 au microvasculatură retiniană mai rară și capacitate redusă de clearance al lichidului cerebral, care explică parțial deficiența cognitivă mai accentuată a acestora.

StudiuDemențeÎncredere înaltă28.08.2026

Efectele activității fizice asupra somnului și structurii lobului temporal medial în boala Alzheimer: un studiu neuroimagistic longitudinal

Acest studiu randomizat și controlat a examinat cum 6 luni de exercițiu multimodal afectează somnul, conectivitatea hipocampus-amigdală și atrofia subcâmpurilor în 46 de persoane pe continuumul bolii Alzheimer. Exercițiul a fost asociat cu conectivitate crescută a regiunilor cerebrale și neurodegenerare atenuată pe termen scurt, cu beneficii legate de somnul și tiparele de activitate îmbunătățite.

StudiuDemențeÎncredere înaltă28.08.2026

Percepțiile bolii Alzheimer în rândul adulților vârstnici cognitiv sănătoși: Un studiu de analiză a metaforelor

Acest studiu fenomenologic calitativ a analizat 196 de metafore folosite de adulții în vârstă care locuiesc în comunitate și sunt cognitiv sănătoși pentru a descrie boala Alzheimer, organizându-le în patru teme: schimbare și pierdere, lipsă de speranță, dependență de îngrijire și ireversibilitate. Cercetarea arată că adulții în vârstă conceptualizează boala Alzheimer în principal prin percepții negative centrate pe pierderea memoriei, pierderea identității, dependență și declin cognitiv ireversibil, sugerând că aceste semnificații metaforice împărtășite cultural ar putea influența atitudinile față de demență.

PresăDemențeÎncredere bună27.08.2026

Semnalizarea neuronală ERBB4 poate orchestra patologii multiple ale bolii Alzheimer

Cercetările sugerează că activarea aberantă a ERBB4 în neuroni specifici poate coordona diverse caracteristici patologice ale Alzheimer, inclusiv acumularea amiloidului, pierderea sinaptică, activarea glială și declinul cognitiv. Acest mecanism molecular ar putea explica modul în care diverse patologii Alzheimer sunt interconectate dincolo de plăcile amiloide singure.