← Toate temele

Demențe

Boala Alzheimer și alte forme de demență.

430 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Alimentele ultra-procesate sunt legate de deficitele de atenție și factori de risc pentru demență într-un studiu larg pe adulți

Un studiu efectuat pe peste 2.100 de adulți a găsit asociații între consumul mai ridicat de alimente ultra-procesate și atenție mai slabă, procesare cognitivă mai lentă și markeri crescuți ai riscului de demență, chiar și în rândul persoanelor care altfel mănâncă sănătos. Deși constatările sunt în concordanță cu cercetările din neuroștiința nutrițională, designul observațional nu poate dovedi definitiv cauzalitatea.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Compusul pe bază de cupru arată promisiuni în eliminarea proteinelor toxice din Alzheimer în studiile de laborator

Cercetătorii raportează că un medicament pe bază de cupru a redus acumularea de amiloid și a îmbunătățit memoria în experimente de laborator cu modele ale bolii Alzheimer. Testarea anterioară a compusului la oameni pentru alte afecțiuni neurologice poate accelera evaluarea clinică, deși rezultatele rămân preliminare și necesită o validare suplimentară.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

10 moduri surprinzătoare în care diabetul și demența sunt legate între ele

Diabetul și demența au în comun căi interconectate care implică disfuncția insulinei, perturbarea metabolismului glucozei, neuroinflamația și leziunile cerebrovasculare, care pot afecta memoria și funcțiile cognitive. Cercetările recente sugerează că anumite medicamente pentru diabet ar putea reduce riscul de demență, oferind noi perspective pentru strategiile preventive de menținere a sănătății creierului.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Insomnia cronică legată de risc crescut cu 40% de demență, sugerează studiu Mayo Clinic

Un studiu din Mayo Clinic a constatat că persoanele cu insomnie cronică aveau un risc cu 40% mai mare de a dezvolta demență sau deficiență cognitivă, neuroimaginea arătând modificări cerebrale legate de Alzheimer. Pierderea somnului a fost asociată cu îmbătrânire cognitivă echivalentă cu aproximativ patru ani, cu efecte potențial mai pronunțate la purtătorii de risc genetic.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Dovezi în expansiune că stimularea gamma de 40Hz promovează sănătatea creierului

Cercetările din laboratoare multiple din ultimul deceniu sugerează că îmbunătățirea activității ritmului gamma în creier ar putea oferi potențial terapeutic pentru boala Alzheimer și posibil alte condiții neurologice. Deși aceasta reprezintă o direcție de cercetare promițătoare, abordarea rămâne în fază investigativă și nu a fost încă stabilită ca o tratament clinic dovedit.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Riscul de Alzheimer ar putea avea originea la nivelul barierei hematoencefalice, mai degrabă decât în interiorul neuronilor

Cercetări recente sugerează că factorii de risc genetici pentru boala Alzheimer și accidentul vascular cerebral afectează în primul rând bariera hematoencefalică — rețeaua de vase de sânge și celule imune care protejează creierul — mai degrabă decât neuronii înșiși. Această descoperire reorientează atenția științifică către sistemul de apărare al creierului, considerându-l un câmp de luptă esențial pentru înțelegerea dezvoltării bolilor neurologice.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Acumularea de grăsime în creier la nivelul celulelor imune a fost identificată ca un potențial factor declanșator al bolii Alzheimer

Cercetătorii de la Purdue au identificat acumularea de lipide în celulele imune ale creierului ca fiind un factor semnificativ în progresia bolii Alzheimer, ceea ce ar putea completa înțelegerea acestei afecțiuni dincolo de plăcile amiloide și aglomerările de proteine tau. Eliminarea grăsimii din aceste celule imune și restabilirea funcției lor ar putea reprezenta o nouă abordare terapeutică a bolii.

PresăDemențeÎncredere bună19.06.2026

Modificarea ritmului circadian ar putea oferi protecție împotriva patologiei Alzheimer, conform studiilor preclinice

Cercetătorii au demonstrat pe șoareci că perturbarea unei proteine circadiene crește nivelurile de NAD+ și reduce acumularea de tau, ceea ce sugerează că ajustarea ceasului circadian ar putea avea efecte neuroprotectoare. Cercetarea se află încă în stadiu preliminar și necesită validare suplimentară înainte de a putea fi aplicată în practică clinică.

PresăDemențeÎncredere înaltă19.06.2026

Oamenii de știință descoperă o structură ascunsă cu patru straturi în centrul memoriei din creier

Cercetătorii au utilizat tehnici avansate de imagistică a ARN-ului pentru a identifica o organizare în patru straturi, necunoscută până acum, în regiunea CA1 a hipocampului, cartografiind peste 330.000 de semnale genetice provenite de la mii de neuroni. Această descoperire ar putea explica diferențele funcționale din cadrul regiunii CA1 și motivul pentru care anumiți neuroni sunt vulnerabili la deteriorare în cazul bolii Alzheimer și al epilepsiei.