Îngrijorare excesivă, tensiune, atacuri de panică.
383 de articoleCercetătorii investighează dacă jocurile video pot servi ca instrument terapeutic pentru adolescenții care suferă de tulburări de anxietate. Studiul abordează modul în care anxietatea afectează semnificativ funcționarea zilnică a adolescenților, inclusiv performanța academică și relațiile sociale.
Acest raport de caz descrie dezvoltarea tulburării persistente de arousal genital (PGAD) la o pacientă cu tulburare de anxietate generalizată, evidențiind relația complexă dintre condițiile de anxietate și complicațiile sănătății sexuale. Prezentarea clinică demonstrează cum anxietatea netratată sau inadecvat gestionată poate se manifeste în simptome fiziologice neașteptate.
Acest studiu a comparat 50 de pacienți cu TAG și 50 de controale sănătoase folosind sarcini cognitive afective pentru a examina controlul cognitiv bazat pe emoții. Pacienții cu TAG au arătat inhibiție afectivă deficitară și dificultăți crescute cu schimbarea afectivă, sugerând deficite în procesarea informațiilor emoționale în timpul sarcinilor cognitive.
Această analiză retrospectivă a datelor privind reclamațiile de asigurări din SUA (2021-2024) a examinat modelele de tratament la 259.158 de pacienți nou diagnosticați și 1.018.288 de pacienți cu TAG stabilit, constatând rate ridicate de întrerupere a tratamentului (55% nou diagnosticați, 16% stabiliți) și schimbarea sau adăugarea de medicamente. Printre pacienții care au întrerupt tratamentul, mulți nu și-au reluat terapia, cu goluri semnificative de tratament care au mediat 146 de zile pentru pacienții nou diagnosticați și 96 de zile pentru pacienții stabiliți.
Un studiu longitudinal cu 180 de intervenienți de urgență a evaluat tulburările de anxietate la 6-10 luni și 18-22 luni după atacurile teroriste din ianuarie 2015 din Franța, găsind rate de prevalență de 16% și respectiv 14%. Barierele în accesul la sprijinul social au apărut ca un factor crucial la ambele momente de evaluare, alături de nivelul de expunere perceput și lipsa resurselor de sprijin psihologic pe termen mediu, cu anxietatea pe termen mediu predictând rezultatele pe termen lung.
Acest studiu preliminar a evaluat acuratețea diagnostică a Inventarului de Fobie Socială (SPIN) și versiunea sa abreviată (Mini-SPIN) pentru depistarea tulburării de anxietate socială la 65 de studenți germani de psihologie folosind criteriile DSM-5. SPIN-ul complet a demonstrat acuratețe discriminativă moderată (sensibilitate 80%, specificitate 69%), în timp ce Mini-SPIN a arătat o acuratețe mai mică, sugerând că SPIN-ul complet este mai potrivit pentru depistarea în populații studențești.
Acest studiu a analizat scorurile de risc poligenic în mai multe condiții psihiatrice la 1.194 de pacienți cu tulburare de anxietate socială și 3.409 de persoane de control din cohorte germane. Rezultatele arată o suprapunere genetică semnificativă între tulburarea de anxietate socială și depresie, anxietate, schizofrenie, tulburare bipolară, anorecsia nervoasă și tulburarea spectrului autist, dar nu și cu ADHD sau dependența de alcool.
Un studiu investighează rolul neuronilor C1 hiperactivă în menținerea răspunsurilor de anxietate, abordând lacunele în înțelegerea modului în care diferitele regiuni cerebrale implicate în tulburările de anxietate comunică între ele. Cercetarea contribuie la cartografierea circuitelor neurale care stau la baza anxietății la peste 300 de milioane de persoane din întreaga lume afectate de aceste tulburări.
Cercetătorii au identificat neuronii C1 productori de epinefrină în medula creierului spinal ca reglatori importanți implicați în modularea răspunsurilor anxioase pe termen lung. Această descoperire oferă noi perspective asupra mecanismelor neurale care stau la baza anxietății și poate informa abordări terapeutice viitoare.
Un studiu de fezabilitate randomizat publicat în JMIR XR and Spatial Computing a examinat modul în care terapiile digitale în realitate virtuală sunt introduse pacienților cu anxietate, durere și disconfort. Cercetarea a constatat că onboarding-ul structurat și implicarea furnizorilor de servicii medicale influențează semnificativ angajamentul pacienților și aderența la tratamentele bazate pe RV în practica clinică.
Acest studiu a comparat nivelurile serice ale oxidazei NADPH 1 (NOX1) și receptorului de estrogen cuplat proteinei G (GPER) între pacienții cu tulburare de anxietate generalizată și controale sănătoase potrivite, găsind NOX1 ridicat și GPER redus la pacienții cu TAG. Autorii sugerează că acești biomarkeri pot reflecta stresul oxidativ și mecanismele legate de estrogen în patofiziolgia anxietății și justifică investigații suplimentare în studii longitudinale mai ample.
O meta-analiză a 27 de studii a identificat asocieri de intensitate redusă până la moderată între utilizarea aplicațiilor de întâlniri bazate pe gestul de „swipe” și consecințe negative asupra sănătății mintale, în special modele de utilizare compulsivă, preocupări legate de imaginea corporală și anxietate legată de aspectul fizic. Autorii au subliniat, pe bună dreptate, că datele transversale nu pot stabili o relație de cauzalitate, ci doar o corelație.
Acest studiu a comparat precizia recunoașterii emoțiilor faciale și timpii de reacție între pacienții cu tulburare de anxietate socială legată exclusiv de performanță (pSAD), tulburare de anxietate socială generalizată (gSAD) și subiecții sănătoși din grupul de control, utilizând sarcinile de recunoaștere a emoțiilor propuse de Ekman. Pacienții cu SAD generalizată au prezentat timpi de reacție semnificativ mai rapizi la toate expresiile faciale în comparație cu subiecții din grupul de control, în timp ce pacienții cu SAD de tip performanță au prezentat performanțe similare cu cele ale subiecților din grupul de control, anxietatea de stare fiind invers corelată cu recunoașterea fețelor neutre.
Această meta-analiză a 11 studii clinice randomizate (RCT) (n = 1167) a constatat că psihoterapia psihodinamică pe termen scurt a dus la îmbunătățiri semnificative ale simptomelor de anxietate socială în comparație cu grupul de control de pe lista de așteptare, dar nu a evidențiat diferențe semnificative față de condițiile de tratament activ. Îmbunătățirile privind simptomele de anxietate s-au menținut la momentul evaluării de urmărire, fără diferențe în ceea ce privește ratele de abandon între condiții.
Acest studiu randomizat controlat (RCT), realizat pe un eșantion de 50 de pacienți cu tulburare de anxietate socială (SAD), a comparat terapia de recompensă muzicală condiționată de privire (GC-MRT) axată pe fețe care exprimă amenințare cu cea axată pe forme, constatând reduceri comparabile ale simptomelor în ambele grupuri. Rezultatele sugerează că îmbunătățirea generală a controlului atenției, mai degrabă decât modificarea prejudecății specifice amenințării, ar putea fi mecanismul-cheie care stă la baza beneficiului terapeutic în cazul anxietății sociale.
Acest studiu a evaluat proprietățile psihometrice ale trei scale de autoevaluare a anxietății la 331 de adolescenți, analizând fiabilitatea lor internă și diverși indicatori de validitate prin intermediul unor analize matriciale multi-trăsătură și multi-metodă. Rezultatele au arătat că scalele de evaluare a anxietății sociale și a anxietății generalizate au demonstrat o validitate adecvată, în timp ce scalele de evaluare a anxietății de separare și a tulburării de panică au prezentat limitări în ceea ce privește validitatea discriminantă în acest eșantion de adolescenți.
Această analiză integrativă examinează dacă grupurile de dezvoltare a abilităților din cadrul terapiei comportamentale dialectice (DBT-SG) pot trata în mod eficient tulburarea de anxietate socială (SAD), în special la pacienții cu idei suicidare, prin evaluarea dovezilor recente și propunerea unor modalități prin care abilitățile DBT vizează factorii cognitivi-cheie care mențin anxietatea. Autorii concluzionează că DBT-SG se dovedește promițătoare în reducerea atât a gândurilor suicidale, cât și a simptomelor de anxietate care afectează funcționarea socială și emoțională, concentrându-se pe patru domenii terapeutice: eficacitatea interpersonală, atenția conștientă, reglarea emoțiilor și toleranța la stres.
Această meta-analiză a șapte studii clinice randomizate și controlate a examinat eficacitatea tehnicilor de stimulare cerebrală neinvazivă (rTMS, cTBS, tDCS) în tratamentul tulburării de anxietate generalizată. Rezultatele au arătat că cTBS și rTMS au fost mai eficiente decât tDCS, înregistrându-se îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește scorurile de anxietate și ratele de remisie, deși durerile de cap au reprezentat un efect secundar mai frecvent în grupurile de tratament.
