← Toate temele

ADHD

Atenție, impulsivitate și hiperactivitate.

761 de articole
← Toate secțiunile

Studii și știri

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună17.06.2026

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) integrată cu reglarea senzorială pentru prevenirea gândurilor suicidare la adolescenții cu autism

Adolescenții cu tulburări din spectrul autist (TSA) se confruntă cu un risc crescut de suicid din cauza dificultăților sociale, emoționale și senzoriale. Rezumatul propune combinarea terapiei cognitiv-comportamentale cu strategii de reglare senzorială ca abordare cuprinzătoare pentru reducerea ideilor suicidare și îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate mintală în rândul acestei populații.

StudiuADHDÎncredere bună17.06.2026

Tulburarea din spectrul alcoolului fetal și neurologia pediatrică: ne scapă oare legătura dintre ele? O analiză de sinteză

Această analiză de sinteză examinează subreprezentarea cercetării privind tulburările din spectrul alcoolului fetal (FASD) în revistele de neurologie pediatrică, constatând că doar 3,3% dintre articole au abordat tema FASD, comparativ cu 58,4% dedicate autismului și 38,4% dedicate ADHD. Studiul evidențiază o posibilă lacună în diagnosticare, sugerând că FASD ar putea fi trecut cu vederea în practica clinică, în ciuda prevalenței sale semnificative în rândul copiilor de vârstă școlară.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună17.06.2026

Depresia și atitudinile față de căutarea ajutorului psihologic la mamele turce ale copiilor cu autism: adaptarea centrata pe problemă ca mediator

Acest studiu cu 250 de mame turce ale copiilor autişti a investigat modul în care depresia şi strategiile de coping influenţează disponibilitatea lor de a apela la ajutor psihologic profesional. Rezultatele au arătat că depresia a fost pozitiv legată de coping-ul centrat pe problemă, dar negativ asociată cu atitudinile faţă de căutarea de ajutor, rezolvarea problemelor jucând un rol mediator între depresie şi căutarea ajutorului psihologic.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună17.06.2026

Utilizarea problematică a rețelelor sociale în tulburările din spectrul autist: rolul anxietății sociale

Acest studiu a comparat utilizarea problematică a rețelelor sociale (PSMU) la 76 de adolescenți cu autism și 107 adolescenți fără autism (cu vârste cuprinse între 8 și 17 ani), constatând niveluri generale similare de PSMU, dar modele diferite de relaționare cu vârsta și cu dimensiunile anxietății sociale. Anxietatea socială — în special umilirea/respingerea și anxietatea de performanță — a prezentat asocieri distincte cu PSMU la tinerii cu autism, comparativ cu colegii fără autism, sugerând că caracteristicile individuale și convingerile legate de anxietate sunt factori importanți în înțelegerea implicării în mediile digitale în cazul autismului.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună17.06.2026

Distingerea între tulburarea din spectrul autist și anxietatea socială: abilitățile de adaptare în rândul studenților universitari

Un studiu realizat pe un eșantion de 211 de studenți a comparat comportamentul adaptativ al persoanelor cu autism și al celor fără autism, cu niveluri diferite de anxietate socială, folosind instrumente de evaluare standardizate. Rezultatele au arătat că studenții cu autism prezentau abilități de adaptare conceptuală mai reduse, indiferent de nivelul de anxietate, în timp ce anxietatea socială a avut un impact negativ asupra abilităților de adaptare socială atât în rândul grupului cu autism, cât și al celui fără autism.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă17.06.2026

Factori care împiedică și factori care favorizează tranziția către serviciile de sănătate mintală pentru tinerii cu autism și cei cu ADHD: un protocol de revizuire exploratorie

Prezentul protocol prezintă o revizuire sistematică de tip „scoping” care examinează factorii care facilitează sau împiedică tranziția de la serviciile de sănătate mintală pentru copii și adolescenți la cele pentru adulți, în cazul tinerilor cu autism și/sau cu ADHD care prezintă afecțiuni de sănătate mintală concomitente. Revizuirea va sintetiza datele din mai multe baze de date, utilizând criterii stabilite de evaluare a calității, pentru a identifica strategii bazate pe dovezi științifice menite să îmbunătățească continuitatea serviciilor.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Dezconectivitatea prefrontal-limbică stă la baza deficitelor de reglare emoțională la adolescenții deprimați cu tulburare de anxietate

Acest studiu a analizat modul în care depresia și tulburarea de anxietate socială comorbide afectează reglarea emoțiilor în timpul stresului social la adolescenți, folosind EEG și analiza conectivității funcționale. Tinerii cu depresie au prezentat o capacitate redusă de a reevalua cognitiv emoțiile și o cuplare prefrontal-limbică slăbită, cu deficiențe mai pronunțate la cei cu anxietate comorbide, ceea ce sugerează că anxietatea amplifică ineficiența neuronală care stă la baza dereglării emoționale în cazul depresiei.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Depresia majoră, tulburările de anxietate și tendințele suicidale în epilepsie: managementul clinic pentru neurologi

Această analiză clinică abordează prevalența ridicată a episoadelor depresive majore și a tulburărilor de anxietate la pacienții cu epilepsie, care afectează în mod semnificativ rezultatele tratamentului și calitatea vieții. Ea oferă neurologilor strategii practice pentru screening, diagnostic, alegerea medicamentelor psihotrope și evaluarea riscului de suicid în cadrul acestei populații vulnerabile.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Validarea chestionarului Hopkins Symptom Checklist-5 pentru depistarea tulburării de anxietate generalizată și a tulburării depresive majore în rândul populației generale

Acest studiu norvegian realizat pe o populație generală a evaluat cât de bine identifică instrumentul de screening HSCL-5 tulburarea de anxietate generalizată și tulburarea depresivă majoră, în comparație cu interviurile diagnostice structurate (CIDI 5.0), la un eșantion de 1.343 de adulți. HSCL-5 a demonstrat o bună capacitate de discriminare (AUC 0,90 pentru femei, 0,85 pentru bărbați), fiind identificate scoruri-prag optime specifice fiecărui sex pentru utilizarea clinică.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Prezicerea tulburării de anxietate generalizată la adolescenții chinezi cu depresie: analiză bazată pe învățarea automată

În cadrul acestui studiu s-au utilizat tehnici de învățare automată pe baza datelor colectate de la 2.316 de adolescenți cu depresie, pentru a identifica nouă factori-cheie de risc pentru apariția concomitentă a tulburărilor de anxietate, printre care ruminația, stresul, calitatea somnului și victimizarea din partea colegilor, precum și reziliența ca factor de protecție. Analiza interacțiunilor a evidențiat modul în care acești factori se combină pentru a crea diferite profiluri de risc de anxietate în această populație.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Eficacitatea transdiagnostică și siguranța clozapinei în comparație cu alte antipsihotice: un studiu meta-analitic la nivel național

Acest studiu de cohortă bazat pe registre, realizat în Finlanda și Suedia, a evaluat eficacitatea și siguranța clozapinei în cazul mai multor tulburări psihiatrice, inclusiv schizofrenia, tulburarea bipolară, depresia și tulburarea de personalitate borderline, utilizând un design intraindividual care a redus la minimum erorile de selecție. Rezultatele principale au inclus ratele de spitalizare psihiatrică, clozapina fiind comparată cu alte antipsihotice și stabilizatoare de dispoziție, în funcție de diagnostic.

StudiuADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Latura emoțională a ADHD-ului la adulți

ADHD-ul la adulți implică o dereglare emoțională semnificativă și dificultăți legate de starea de spirit, care depășesc simptomele tradiționale de atenție și hiperactivitate. Înțelegerea manifestărilor emoționale ale ADHD-ului este importantă pentru un diagnostic și un tratament cuprinzător în rândul populației adulte.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Somnul și tulburările psihiatrice: interacțiuni bidirecționale și mecanisme neurobiologice comune

Tulburările de somn sunt recunoscute în prezent ca factori care contribuie activ la apariția și recidiva afecțiunilor psihiatrice, printre care depresia, anxietatea, tulburarea bipolară, ADHD și PTSD, implicând o dereglare a sistemelor circadiene și a rețelelor de neurotransmițători. Problemele de somn reprezintă caracteristici transdiagnostice care afectează manifestarea simptomelor, prognosticul și rezultatele tratamentului, poziționând somnul ca o țintă de intervenție modificabilă în îngrijirea sănătății mintale.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Rezultatele pupilometriei cromatice în tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate: diferențe între sexe

Acest studiu transversal a analizat reacțiile pupilare la lumină la 22 de participanți cu ADHD și 21 de subiecți din grupul de control, utilizând stimuli cromatici pentru a evalua funcționarea sistemului nervos autonom. Participanții cu ADHD au prezentat o amplitudine și o viteză reduse ale contracției pupilare la anumite lungimi de undă ale luminii, observându-se diferențe specifice de gen la bărbații cu ADHD.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Rolul proteinei BAIAP2 în deficiențele de învățare și memorie asociate cu ADHD: un studiu mecanistic preliminar

Acest studiu preclinic, realizat pe șobolani cu hipertensiune spontană, demonstrează că expresia redusă a proteinei BAIAP2 în hipocamp corelează cu tulburările de învățare și de memorie asociate cu ADHD și că atât tratamentul cu metilfenidat, cât și supraexpresia proteinei BAIAP2 îmbunătățesc performanța cognitivă. Cercetătorii identifică o potențială interacțiune de reglare între BAIAP2 și un ARN lung necodant, sugerând o nouă cale moleculară relevantă pentru fiziopatologia ADHD.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Efectele medicamentelor stimulante asupra somnolenței în condiții de privare de somn la bărbații tineri cu ADHD

Acest studiu controlat a analizat modul în care metilfenidatul și amfetamina influențează somnolența subiectivă la 39 de bărbați tineri cu ADHD și la 20 de subiecți din grupul de control, pe parcursul a 25 de ore de veghe continuă. Participanții cu ADHD care nu urmau tratament au raportat niveluri de somnolență semnificativ mai ridicate, în special noaptea și dimineața devreme, în timp ce participanții cu ADHD care urmau tratament au prezentat tipare de somnolență similare cu cele ale subiecților din grupul de control fără ADHD.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Predicția precoce a simptomelor ADHD pe baza caracteristicilor perinatale: un studiu privind învățarea automată

Acest studiu a utilizat învățarea automată pe cohorta „Born in Bradford” pentru a prezice simptomele ADHD la copii pe baza unor factori perinatali, printre care sănătatea mamei, fumatul și statutul socio-economic, identificând sexul masculin al sugarului și fumatul mamei în timpul sarcinii ca fiind cei mai puternici factori predictivi. Modelul a explicat 6,97% din variația simptomelor ADHD, demonstrând validitatea conceptului privind identificarea timpurie a riscului, recunoscând totodată necesitatea unor date suplimentare pentru îmbunătățirea preciziei.

StudiuADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Dezvoltarea substanței albe a sistemului limbic la copiii și adolescenții cu ADHD: un studiu longitudinal de RMN de difuzie

Acest studiu longitudinal de neuroimagistică a analizat dezvoltarea materiei albe în sistemul limbic la 72 de copii cu ADHD și 97 de subiecți din grupul de control, cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani, utilizând tehnici avansate de RMN de difuzie. Persoanele cu ADHD au prezentat o organizare microstructurală semnificativ mai redusă în fasciculul cingular bilateral, deși traiectoriile de dezvoltare au fost similare între grupuri, iar severitatea mai mare a simptomelor a fost corelată cu caracteristici specifice ale substanței albe.