ADHD

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Fundamentul farmacologic teoretic al utilizării benzfetaminei în tratamentul ADHD în contextul penuriei de stimulante

Acest editorial analizează dacă benzfetamina, un medicament pentru obezitate aprobat de FDA care se metabolizează în dextroamfetamină și dextrometamfetamină, ar putea, teoretic, să contribuie la soluționarea penuriei actuale de tratamente stimulante pentru ADHD. Autorii recunosc existența unor limitări semnificative datorate lipsei datelor specifice privind utilizarea benzfetaminei în cazul ADHD și evită în mod deliberat să formuleze afirmații clinice sau recomandări terapeutice.

StudiuADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Editorial: Predispoziția genetică la ADHD și riscul apariției unor dificultăți emoționale și comportamentale

Acest editorial trece în revistă datele epidemiologice care arată că persoanele cu ADHD se confruntă cu riscuri crescute de comportament suicidar, abuz de substanțe, rezultate școlare slabe și tulburări psihiatrice comorbide, inclusiv depresie și anxietate. Un studiu realizat de Alemany și colab. a constatat că riscul genetic de ADHD era asociat mai puternic cu dificultățile emoționale și comportamentale din copilărie decât riscurile genetice asociate altor afecțiuni.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Eficacitatea neurofeedback-ului în tratarea tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD): o meta-analiză

Această meta-analiză a 12 studii clinice (N=327) a examinat intervențiile de neurofeedback în cazul ADHD, utilizând calcule ale mărimii efectului și evaluarea eterogenității. Rezultatele indică beneficii semnificative în ceea ce privește reglarea atenției și comportamentul, poziționând neurofeedback-ul ca o abordare non-farmacologică promițătoare, deși autorii recunosc necesitatea unor cercetări controlate suplimentare, realizate cu protocoale standardizate.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Este pe cale să explodeze epidemia de ADHD? Medicalizarea, farmacoterapia și contextul instituțional în Ungaria

Acest document de poziție examinează în mod critic dimensiunile sociale, clinice și instituționale ale diagnosticului și tratamentului ADHD în Ungaria, analizând modul în care discrepanțele epidemiologice, ambiguitățile diagnostice din DSM-5 și presiunile economice/instituționale contribuie la extinderea diagnosticului. Autorul discută atât beneficiile, cât și riscurile asociate cu metilfenidatul și atomoxetina, recomandând în același timp controale mai stricte asupra prescrierii, centre specializate pentru cazurile severe și intervenții psihosociale consolidate.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Există o legătură între boala cu corpuri Lewy și tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate?

Acest articol analizează posibile legături între boala cu corpuri Lewy (o afecțiune neurodegenerativă caracterizată prin acumularea de alfa-sinucleină) și ADHD, încercând să afle dacă ar putea exista mecanisme neurobiologice sau caracteristici clinice comune între aceste afecțiuni. Cercetarea reprezintă o analiză clinică legitimă a relației dintre diferite tulburări neurologice.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună16.06.2026

Relația dintre trăsăturile autiste și cronotipul de somn la copiii și adolescenții cu ADHD

Acest studiu a analizat asocierile dintre cronotip (preferințele privind somnul și starea de veghe), trăsăturile autiste și simptomele psihiatrice la 97 de copii și adolescenți cu ADHD, utilizând chestionare standardizate adresate părinților și copiilor. Cronotipul a prezentat corelații pozitive semnificative cu simptomele depresive, fobia socială, anxietatea de separare și simptomele ADHD, simptomele depresive și comportamentele opoziționale fiind factori predictivi ai preferințelor cronotipice în analiza de regresie.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună16.06.2026

Restricția Creșterii Fetale, Tulburarea Spectrului Autist și ADHD: O Revizuire Narativă a Conexiunilor Potențiale

Acest review narativ examinează relația dintre restricția creșterii fetale (FGR) și dezvoltarea tulburării spectrului autist (ASD) și tulburii de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD). Deși tulburile neuroevolutive au fost asociate cu greutatea scăzută la naștere și prematuritate, autorii remarcă faptul că dovezile directe care leagă FGR de ASD sau ADHD rămân limitate și variabile.

StudiuADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Genele din calea glutamatergică prezintă o îmbogățire semnificativă în semnalele de asociere la nivel genomic pentru ADHD

O reanaliză a unui studiu de asociere la nivel genomic, realizată pe un eșantion de 38.691 de cazuri de ADHD, a identificat faptul că polimorfismele cu un singur nucleotid din genele asociate cu receptorii NMDA și cu plasticitatea sinaptică prezintă un risc genetic disproporționat pentru ADHD. Rezultatele susțin modelele neurobiologice care indică o disfuncție glutamatergică în patogeneza ADHD.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Experiențele negative din copilărie și evoluția ADHD într-un eșantion comunitar studiat longitudinal

Un studiu longitudinal finlandez realizat pe un eșantion de 457 de copii a urmărit evoluția ADHD-ului între vârstele de 7 și 16 ani, fără a lua în considerare efectele medicației, analizând modul în care experiențele negative din copilărie (ACE) au influențat persistența simptomelor și remisia. Scorurile ACE mai ridicate au fost asociate în mod semnificativ cu o remisie parțială a ADHD (unele simptome persistente neatingând pragul de diagnostic), ceea ce sugerează că adversitățile din copilărie pot influența evoluția naturală a ADHD.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Evaluarea relației dintre nivelurile de vitamine și gravitatea simptomelor la adulții cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate

Un studiu comparativ realizat pe 35 de adulți cu ADHD și 36 de subiecți din grupul de control, selectați pe baza criteriilor de potrivire, a evidențiat niveluri serice semnificativ mai scăzute de vitamina B12 și vitamina D în grupul cu ADHD, ambele vitamine prezentând o corelație negativă cu scorurile de severitate a simptomelor. Autorii sugerează că factorii biochimici ar putea contribui la baza neurobiologică a ADHD și recomandă efectuarea de analize de rutină privind nivelul vitaminelor în cadrul evaluării ADHD la adulți.

StudiuADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Retragere: Fumatul matern în timpul sarcinii și riscul de ADHD la copii — revizuire sistematică și metaanaliză

Prezenta notificare de retragere se referă la o revizuire sistematică și o metaanaliză publicate anterior, care examinau legătura dintre fumatul matern în timpul sarcinii și riscul de ADHD la copii. Retragerea demonstrează responsabilitatea științifică și controlul calității în literatura de specialitate evaluată de colegi.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Rolul biochimic al sistemului endocannabinoid în fiziopatologia ADHD: o sinteză narativă

Această analiză narativă examinează modul în care dereglarea sistemului endocannabinoid (ECS) — o rețea de semnalizare care implică receptori cannabinoizi și enzime metabolice — poate contribui la apariția ADHD-ului prin afectarea căilor dopaminergice, noradrenergice și glutamatergice, esențiale pentru atenție și comportament. Studiile preclinice indică modificări ale componentelor ECS asociate cu hiperactivitatea și tulburările cognitive, în timp ce cercetarea clinică rămâne limitată; cu toate acestea, rezultatele preliminare sugerează că abordările care vizează ECS merită studiate mai amănunțit ca potențiale strategii terapeutice.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Eficacitatea metilfenidatului în tratarea impulsivității emoționale la copiii cu ADHD

Acest studiu a analizat modul în care metilfenidatul influențează impulsivitatea emoțională la 34 de copii (cu vârste cuprinse între 6 și 12 ani) diagnosticați cu ADHD, care nu au mai urmat niciun tratament medicamentos până atunci, constatând îmbunătățiri semnificative din punct de vedere statistic în ceea ce privește simptomele de dereglare emoțională. Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii mai ample pentru a confirma aceste rezultate și pentru a compara eficacitatea metilfenidatului în cazul diferitelor subtipuri de dereglare emoțională.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Efectele tipurilor de exerciții fizice asupra controlului inhibitor și a memoriei de lucru la copiii cu ADHD: meta-analiză de rețea

Această revizuire sistematică și meta-analiză de rețea evaluează modul în care diferite tipuri de intervenții prin exerciții fizice afectează controlul inhibitor și memoria de lucru la copiii cu vârste cuprinse între 6 și 16 ani cu ADHD, pe baza datelor provenite din studii controlate randomizate cu perioade de intervenție de cel puțin 4 săptămâni. Studiul respectă ghidurile PRISMA stabilite și efectuează căutări în mai multe baze de date pentru a sintetiza dovezile actuale privind exercițiul fizic ca abordare terapeutică pentru dificultățile legate de funcțiile executive asociate cu ADHD.

StudiuADHDÎncredere bună16.06.2026

Relația doză-răspuns între compoziția corporală și ADHD la copii: o analiză bazată pe spline cubice restricționate

Acest studiu caz-martor, realizat pe un eșantion de 200 de copii (100 cu ADHD, 100 martori), a analizat asocierile dintre indicatorii compoziției corporale și riscul de ADHD, utilizând regresia logistică și modelarea relației doză-răspuns. Rezultatele au identificat IMC-ul, procentul de grăsime corporală și indicele de masă grasă ca factori de risc independenți, fiind demonstrate relații doză-răspuns pentru majoritatea parametrilor.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună16.06.2026

Tulburarea de Spectru Autist și Epilepsia Lobului Temporal într-un Medic: Un Caz Autoraportare a Adaptărilor Neuropsihoiatrice și Funcționale

Acest raport de caz documentează un medic de 28 de ani cu autism level 1 comorbid, epilepsie temporală, tulburare de anxietate generalizată și tulburare depresivă majoră, evidențiind hiper-reactivitate senzorială și declanșatori de convulsii legați de supraîncărcarea senzorială/socială. Raportul demonstrează că indivizii cu comorbidități neurodezvoltationale complexe pot obține succes profesional prin tratament multidisciplinar și strategii de adaptare funcțională, pledând pentru o mai mare neuro-incluziune în mediile academice și medicale.

StudiuAutism + ADHDÎncredere înaltă16.06.2026

Optimizarea terapiei cognitiv-comportamentale pentru tratarea anxietății la tinerii cu tulburări din spectrul autist

Această analiză a literaturii de specialitate examinează protocoalele de terapie cognitiv-comportamentală (TCC) bazate pe dovezi științifice, modificate în mod specific pentru tratarea tulburărilor de anxietate la tinerii cu autism, sintetizând rezultatele studiilor clinice randomizate controlate. Autorii identifică modificările cheie care sporesc implicarea în tratament și eficacitatea acestuia, oferind un cadru de referință pentru clinicieni și orientări pentru abordări terapeutice personalizate în cadrul acestei populații insuficient deservite.

StudiuAutism + ADHDÎncredere bună16.06.2026

Intervenții pentru promovarea consumului de fructe și legume în rândul copiilor cu tulburări de dezvoltare neurologică: o analiză de sinteză

Această analiză de sinteză a examinat intervențiile bazate pe dovezi științifice, concepute pentru a crește consumul de fructe și legume în rândul copiilor cu autism, ADHD și alte tulburări de dezvoltare neurologică, care se confruntă frecvent cu dificultăți alimentare. Au fost identificate șapte studii care au utilizat modificarea comportamentală, expunerea repetată la alimente, programe bazate pe jocuri însoțite de instruirea părinților și abordări multidisciplinare de tratament în timpul meselor ca strategii bazate pe dovezi științifice.

Studii și știri