O perspectivă complementară asupra limitei dintre normalitate și tulburare în cercetarea tulburării de joc

Acest punct de vedere susține că, deși timpul petrecut jucând jocuri și mecanismele de reglare a dispoziției nu ar trebui să constituie singure criterii diagnostice pentru tulburarea de jocuri, ele oferă informații clinic relevante pentru evaluare. Caracteristici precum durata extinsă a jocului și supra-dependența de jocuri pentru a face față pot indica deficienţă funcțională și pot informa abordări terapeutice individualizate, fără a fi ele însele criterii diagnostice.